Video #DIZGRAŢIAŢII Închisoare pe model norvegian. Deţinuţii din Tichileşti pot decide cum execută pedeapsa

Secţia a fost deschisă la începutul lunii mai, luni fiind prima zi în care tinerii selectaţi vor fi mutaţi în camerele moderne. Proiectul a fost demarat după ce conducerea Centrului de Detenţie pentru minori şi tineri din Brăila a participat la un stagiu de pregătire în Norvegia.

"Am fost la un stagiu de pregătire în Norvegia, la un penitenciar pentru minori şi tineri. Acel penitenciar pe care noi l-am vizitat avea patru locuri, iar la momentul vizitei noastre erau trei minori încarceraţi. Aveau patru camere de câte un loc, doar trei ocupate. Aveau toate dotările pe care noi le-am pus la dispoziţie acum, prin acest pavilion de autogospodărire. Singuri îşi pregăteau mâncarea, programul, activităţile de socializare. Aveau încăperi unde să îşi petreacă după-amiaza, seara la comun, ceea ce facem şi noi acum", povesteşte comisarul şef Stelian Nicuşor, directorul Centrului de detenţie minori şi tineri Tichileşti – Brăila.

Pentru realizarea centrului de la Tichileşti s-au folosit exclusiv fonduri de la guvernul norvegian, în baza unui parteneriat mai vechi semnat între România şi statul nordic. Investiţia s-a ridicat la aproape 50.000 de euro. Construcţia exista însă a fost reconsolidată, izolată termic, s-a amenajat un nou acoperiş şi s-a făcut dotarea cu mobilier şi aparatură electrocasnică a tuturor celor şase camere, echiparea a două băi şi a unei bucătării.

"Aici este un pavilion de autogospodărire în care sunt cazaţi cei care mai au trei luni până la liberare. Casa aceasta a fost gândită pentru un maximum de zece persoane internate. Avem trei dormitoare, unul cu patru locuri şi două camere cu câte trei paturi simple. Camerele sunt dotate cu şifoniere, televizor, masă, iar la bucătărie au frigider, aragaz, cuptor cu microunde, maşină de spălat, chiuvetă şi o masă de mari dimensiuni, pentru a încăpea toţi zece în acelaşi timp, dacă va fi nevoie. Dar, conceptul aici este ca fiecare să îşi gestioneze singur timpul, să îşi prepare singur mâncarea, practic să fie liber să ia singur decizii", explică directorul penitenciarului.

Deşi ar fi nevoie de un astfel de pavilion care să găzduiască cel puţin 30 de persoane, câte se află în ultimul trimestru de încarcerare, fondurile au permis doar amenajarea acestei construcţii, care poate primi cel mult zece tineri.

"Avem amenajată şi o sală de activităţi, avem şi baie amenajată în care ei să îşi facă igiena. Aici sunt patru duşuri Acest concept este relativ nou în România, este cu fonduri norvegiene, este luat modelul din experienţa pe care am avut-o în Norvegia şi am amenajat şi noi aşa cum am văzut, să începem să ne aliniem la standarde europene. În sala de activităţi, aici sunt amenajate canapele, fotolii, televizor, bibliotecă, măsuţă unde ei să işi desfăşoare diverse jocuri - şah, remi, ce vor. E un pas spre viitor, un pas spre libertate ceea ce am amenajat şi suntem în faza de a aduce mobila şi electrocasnicele necesare desfăşurării acestor activităţi", mai explică directorul unităţii în timp ce prezintă secţia de autogospodărire.

Practic, spun reprezentanţii penitenciarului, este un experiment inspirat de modelul aplicat în statele nordice, prin care se doreşte reducerea ratei de recidivă şi o mai bună reintegrare în societate. Există, totuşi, o diferenţă majoră între penitenciarul norvegian şi secţia pe model nordic amenajată la centrul de detenţie Tichileşti

"În ziua vizitei noastre la penitenciarul din Norvegia, la serviciu erau 23 de angajaţi, care se ocupau de trei deţinuţi. Erau atât de mulţi angajaţi pentru că trebuia să se ocupe de deţinuţi de la ieşirea din cameră până la intrare. În permanenţă, fiecare minor era în compania unei persoane. Şi, e adevărat, asigurau şi logistica penitenciarului aceşti 23 de angajaţi, adică nu toţi erau în contact direct cu deţinutul, cu minorul. În momentul acesta, azi, în Penitenciarul Tichileşti, sunt aproape 250 de persoane custodiate (n.r. în detenţie), de care se ocupă 130 de angajaţi. Dar cum angajaţii lucrează în schimburi, efectiv, sunt cam şase persoane care lucrează direct cu minorii şi desfăşoară activităţi educative şi psiho-sociale, la care se adaugă ofiţerii de pază, care se ocupă de monitorizarea tinerilor".

Astfel, dacă în Norvegia de un deţinut se ocupă până la zece angajaţi ai centrului de detenţie, în România un singur angajat al penitenciarului are în grijă zece deţinuţi. Chiar şi în "secţia norvegiană", amenajată în cadrul închisorii din Tichileşi, este un singur supraveghetor care îi monitorizează pe cei zece deţinuţi care cazaţi acolo.

"Dacă am fi mai mulţi, am putea să facem activităţi educative cu grupuri mai mici. Literatura de specialitate spune că dacă activităţile sunt desfăşurate în grupuri mai mici, cresc şi şansele de reintegrare şi se reduc şansele ca ei să-şi dezvolte agresivitatea şi orice alt comportament neconform cu regulile. Deci, activităţile desfăşurate cu grupuri mai mici sunt mai benefice", spune directorul unităţii.

Această practică a dat rezultate în Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda sau Finlanda, unde rata de recidivă este una dintre cele mai scăzute din lume.

Închisoarea Bastøy, din Norvegia, de exemplu, este considerată una cu cele mai bune condiţii din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Practic, insula Bastoy a fost transformată cu totul într-un spaţiu de detenţie, fiind construite locuinţe pentru deţinut, fiecare având propria lui cameră, grajduri pentru animalele domestice folosite de aceştia la muncile agricole şi un feribot care pleacă în fiecare dimineaţă spre continent. Deşinuţii pot pleca la muncă în afara insulei folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber, deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă împreună cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la magazinul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţii care au fost încarceraţi la Bastoy au recidivat.

Eficienţa politicilor de reabilitare reală a deţinuţilor, dar şi modificarea legislaţiei prin relaxarea pedepselor pentru o parte dintre infracţiuni a dat rezultate şi în Suedia, unde statul a fost nevoit în închidă, din 2010 până în prezent, patru penitenciare şi un centru de arest preventiv din cauza lipsei deţinuţilor.

"Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste 1.000, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor demarat de conducerea penitenciarelor. Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi condamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici. Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici", a spus Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze, într-un interviu acordat publicaţiei The Guardian.

În România, un deţinut din doi comite o nouă infracţiune după eliberarea din penitenciar. Principalele cauze, identificate atât de autorităţi cât şi de organizaţiile nonguvernamentale, sunt generate de imposibilitatea găsirii unui loc de muncă după eliberare, de lipsa unui venit de subzistenţă până la angajare, dar, în special de ineficienţa sistemului de probaţiune. Un ofiţer de probaţiune are în supraveghere până la 300 de deţinuţi eliberaţi condiţionat sau condamnaţi cu suspendare, pe care ar trebui să îi consilieze în vederea găsirii unui loc de muncă, să stea de vorbă cu aceştia pentru a le analiza evoluţia post-eliberare şi să se asigure că sunt respectate condiţiile eliberării condiţionate.

De asemenea, condiţiile de detenţie din penitenciare şi îngrămădirea a 10-20 de deţinuţi, cu infracţiuni diferite şi nivel de pericol diferit, într-o singură celulă, duc la dezvoltarea agresivităţii acestor persoane şi a comportamentelor antisociale, susţin ONG-urile. Astfel, pentru a putea avea un sistem de detenţie eficient, care să încurajeze îndreptarea individului şi transformarea lui într-un membru de încredere al societăţii, ar trebui ca spaţiile de detenţie să fie restructurate, astfel încat în camere să stea cel mult patru deţinuţi, personalul să fie instruit astfel încât să poată oferi consiliere celor încarceraţi, iar numărul ofiţerilor de pază şi al angajaţilor din centrele de detenţie să fie mărit, susţin organizaţiile nonguvernamentale.

Galerie foto

FOTO #DIZGRAŢIAŢII Închisoare pe model norvegian. Deţinuţii din Tichileşti pot decide cum execută pedeapsa

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Citeşte şi: VIDEO #DIZGRAŢIAŢII Şcoala după gratii. Elev în clasa I, la 20 de ani: Sunt analfabet, poate am acum o şansă

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Viaţa în cea mai aglomerată închisoare din România. Moş Vasile, 80 de ani: Nu ţin minte de când sunt închis, mi-au luat ideile

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. România, de 10 ori mai multe condamnări la CEDO în ultimii 3 ani

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII Dezvăluiri din Spitalul Penitenciar Jilava unde, în fiecare an, peste 5.000 de oameni lipsiţi de libertate ajung la tratament. Angajaţi care acuză că au luat TBC de la deţinuţi

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII Povestea copiilor de după gratii :“Noi aici rămânem puţin cam pe loc, pierduţi în timp”

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII Suedia şi Olanda închid închisori din lipsă de deţinuţi. Soluţia găsită de alte ţări

Citeşte şi: GALERIE FOTO DIZGRAŢIAŢII Agricultorii din închisori. Povestea deţinuţilor de la ferma Penitenciarului Târgu Jiu

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII Videoconferinţa în închisori. Un proiect vechi de 7 ani, nefuncţional şi azi. Motivele REALE pentru care sistemul nu poate fi folosit

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Profil de deţinut. FEŢELE din spatele gratiilor

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII De ce pleacă un gardian după 26 de ani din sistem: Nu mai câştig decât stres - GALERIE FOTO, VIDEO

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: "E ca o pensiune de 3 margarete"

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII Povestea copiilor care s-au născut după gratii. Când au văzut prima dată lumea liberă

Citeşte şi: DIZGRAŢIAŢII. Deţinută, la 70 de ani, în singurul penitenciar pentru femei din România: Să îmi ajute Dumnezeu să duc viaţa până la sfârşitul pedepsei