RĂZBOIUL declaraţiilor între Ministerul Justiţiei şi DNA. MJ contrazice Direcţia Anticorupţie şi susţine că instituţia are dreptul de a verifica eficienţa managerială

MJ, despre evaluarea şefilor de parchete: Instituţia are dreptul de a verifica eficienţa managerială

Ministerul Justiţiei a făcut precizări referitoare la competenţa de a verifica şefii de parchete, menţionând că, în calitate de titular al propunerii de numire şi revocare a procurorului general al României şi a şefului DNA, are dreptul de a le verifica eficienţa managerială.

Ministerul invocă în acest sens art. 69 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:

"Articolul 69 alin (1) - Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii", transmite instituţia printr-un comunicat de presă.

Ministrul Justiţiei a anunţat, duminică seară, că va evalua activitatea Ministerului Public şi a DNA, structură a acestuia, pe criterii profesionale, adică pe cauze, şi manageriale, sugerând totodată şi că şefii celor două parchete ar putea să-şi dea demisia, după ancheta pe OUG 13 şi motivarea publicată de Curtea Constituţională. Ulterior, Tudorel Toader şi-a nuanţat declaraţiile, precizând că nu le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, şi procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, să demisioneze, ci doar "a evocat o instituţie din Codul Muncii".

În replică, DNA a transmis un comunicat de presă prin care susţine că evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar actele şi soluţiile dispuse de aceştia sunt supuse controlului instanţelor de judecată.

"În ceea ce priveşte evaluarea profesională a procurorilor şefi, realizată la trei ani şi finalizată cu acordarea unui calificativ, aceasta se efectuează conform procedurii stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii şi este distinctă de evaluarea ministrului justiţiei vizând eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a transmis, luni, Ministerul Justiţiei.

DNA îi răspunde ministrului Justiţiei legat de analiza activităţii direcţiei anticorupţie şi ancheta pe OUG13: Evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de CSM

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Augustin Lazăr, a declarat, luni dimineaţa, că nu va demisiona.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie transmit, într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei, că legea a fost respectată în cadrul anchetei privind OUG 13.

"1. Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunţului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanţă cu dispoziţiile legale şi cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care statuează că procurorul are obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situaţiile în care sesizarea priveşte adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial. Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinţei penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a arătat că: «În cazul în care susţinerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficienţă a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerinţelor unui proces echitabil. În acest context, cerinţa de promptitudine şi diligenţă rezonabilă este implicită. Mai mult, în circumstanţe cum sunt cele în speţă, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de aşteptat o rigoare mai mare din partea autorităţilor în ancheta desfăşurată». Astfel, respectând dispoziţiile legale şi practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declaraţii de martori, ridicări de documente, procurorul având obligaţia de a efectua o anchetă penală efectivă", transmite DNA în comunicatul de presă.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocată în comunicatul DNA este cea din dosarul eratei CCR, dosar având la bază ancheta care a vizat modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

Totodată, spun procurorii, apariţia unor decizii ale Curţii Constituţionale care interpretează dispoziţiile constituţionale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituţii reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor.

"Aceste decizii vizează principii constituţionale care nu au mai fost analizate până la acel moment şi care pot duce la apariţia unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanţii instituţiilor. În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituţională a constatat existenţa unor conflicte de natură constituţională, determinate de încălcarea unor principii constituţionale, între: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parlament - Camera Deputaţilor şi Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008); Preşedintele României şi puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008); Guvernul României şi Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); Guvernul României şi Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010)", potrivit sursei citate.

DNA concluzionează, în finalul comunicatului de presă, că potrivit Constituţiei, procurorii reprezintă interesele generale ale societăţii, apără ordinea de drept precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

"Având în vedere statutul şi atribuţiile conferite de Lege şi Constituţie, actele şi soluţiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanţelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii", mai transmite Direcţia Naţională Anticorupţie.

Reacţia DNA vine după ce ministrul Justiţiei a anunţat, duminică seară, că va evalua activitatea Ministerului Public şi a DNA, structură a acestuia, pe criterii profesionale, adică pe cauze, şi manageriale, sugerând totodată şi că şefii celor două parchete ar putea să-şi dea demisia, după ancheta pe OUG 13 şi motivarea publicată de Curtea Constituţională.

Ulterior, Tudorel Toader şi-a nuanţat declaraţiile, precizând că nu le-a sugerat procurorului general al României, Augustin Lazăr, şi procurorului-şef DNA, Laura Codruţa Kovesi, să demisioneze, ci doar "a evocat o instituţie din Codul Muncii".

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Augustin Lazăr, a declarat, luni dimineaţa, că nu va demisiona.

Citeşte şi: UPDATE Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pronunţarea în dosarul "Gala Bute". Procurorii DNA au solicitat pedeapsa MAXIMĂ pentru Elena Udrea

Citeşte şi: #DIZGRAŢIAŢII În România, un deţinut mănâncă de 4 lei pe zi. Cum arată masa unui condamnat

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei, despre protocoalele cu serviciile: Interesant ar fi să le vedem, să le desecretizăm

Citeşte şi: VIDEO Căţel blocat pe un pilon al unui pod dintr-o comună din Vrancea, salvat de pompieri