DNA: Modificarea Codurilor Penale ar putea avea efect devastator asupra anchetelor penale / DIICOT: Amendamentele, excesive. Vor duce la amputarea tacticilor de investigare / Parchetul General: E un pretext pentru a îngreuna actul de urmărire penală

„Aceste modificări vor avea un efect devastator asupra anchetelor penale, deoarece elimină instrumentele legale indispensabile prin care organele de anchetă pot investiga infracţiunile. În realitate toate garanţiile pe care le implică Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 sunt deja prevăzute în legislaţia internă. Aşadar, Directiva este folosită doar ca un pretext pentru a elimina capacitatea organelor de urmărire penală de a descoperi şi de a dovedi infracţiuni, iar scopul acestor modificări nu are nicio legătură cu prezumţia de nevinovăţie”, se arată într-un comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Pentru a-şi susţine afirmaţiile, reprezentanţii DNA oferă mai multe exemple din modificările propuse, una dintre ele vizând articolul care îi obligă pe procurori ca, imediat după înregistrarea unei sesizări care priveşte o persoană determinată să o anunţe pe aceasta şi să îi permită să asiste la actele efectuate. În acest mod, precizează DNA, nu vor mai putea fi administrate mijloace de probă care presupun confidenţialitate, precum înregistrările telefonice sau ambientale, percheziţii domiciliare sau informatice ori prinderi în flagrant

„Modificarea art. 83 Cod procedură penală care dă dreptul suspectului şi inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că în numeroase situaţii martorii vor fi intimidaţi de prezenţa autorului infracţiunii, mai ales în situaţiile în care se află în relaţie de subordonare faţă de acesta, cum se întâmplă în situaţia infracţiunilor de abuz în serviciu şi corupţie. În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanţie absolut suficientă pentru a dreptul la apărare al persoanei cercetate; Prin modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, procurorii vor fi privaţi de un instrument indispensabil în investigarea infracţiunilor şi anume accesul rapid la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor. Trebuie menţionat că orice instituţie este obligată să comunice organelor de urmărire penală orice informaţii necesare în cadrul unei anchete, iar prin accesul la bazele de date creşte doar viteza de reacţie pentru identificarea rapidă a autorilor unei infracţiuni. Nu poate fi condiţionat accesul procurorului şi al poliţistului la instrumente investigative de acordarea aceluiaşi drept şi autorilor infracţiunilor. Dreptul la apărare presupune garanţii pentru persoana cercetată, nu tăierea instrumentelor la care are acces organul de urmărire penală, pentru a-l împiedica să descopere infracţiunile săvârşite”, se mai arată în sursa citată.

Instituţia anticorupţie mai explică faptul că modificarea articolului 273 din Codul de Procedură Penală dezincriminează infracţiunea de mărturie mincinoasă, ce are efect inclusiv asupra cauzelor aflate pe rol ce au obiect această faptă. Procurorii mai spun că aflarea adevărului va fi un proces extrem de dificil, în în care martorii vor şti că pot minţi fără să aibă nicio consecinţă, având impunitate.

„Modificarea art. 542 Cod procedură penală introduce o răspundere obiectivă a magistratului, în toate situaţiile, pentru că acţiunea în regres nu mai este condiţionată de dovedirea relei credinţe sau a gravei neglijenţe, aşa cum este în reglementarea actuală; Introducerea art. 542 alin. 11 Cod procedură penală reglementează o nouă formă a infracţiunii de abuz în serviciu, doar pentru magistraţi şi incriminează inclusiv săvârşirea faptei din culpă indiferent de natura obligaţiei încălcate. Această formă a infracţiunii de abuz în serviciu reprezintă o discriminare evidentă faţă de toate celelalte categorii sociale care sunt sancţionate doar dacă acţionează cu intenţie şi doar dacă încalcă prevederi dintr-o lege; Prin modificarea art. 364 Cod procedură penală devine practic imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane”, mai spune DNA.

Totodată, sursa citată mai exprimă îngrijorare şi faţă de o altă modificare ce arată că o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după şase luni, chiar dacă ar apărea probe noi care ar dovedi că persoana a săvârşit în realitate infracţiunea pentru care a fost cercetată. Există numeroase situaţii în care sunt descoperite noi mijloace de probă după dispunerea unei soluţii de clasare în cauze care vizează infracţiuni dintre cele mai grave, însă autorii acestor fapte nu vor mai putea fi traşi la răspundere penală, precizează DNA.

„Prin modificarea art. 223 alin .2 Cod procedură penală nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor de corupţie, evaziune fiscală, spălare de bani, chiar dacă lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Mai mult, nu vor mai putea fi arestaţi preventiv autorii infracţiunilor contra capacităţii de apărare a României, infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă comit aceste infracţiuni fără violenţă. Prin această modificare se realizează o discriminare evidentă între autorii acestor fapte şi cei ai unor infracţiuni mai puţin grave (falsificare de monedă) şi se poate da naştere unei stări de insecuritate în societate. Modificarea art. 139 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracţiunilor”, mai avertizează procurorii.

O altă prevedere propusă ar duce, spune DNA, la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice şi va îngreuna dovedirea unor infracţiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii şi în baza autorizaţiei unui judecător.

„Introducerea art.4 alin.3, 4 Cod procedură penală realizează o evidentă discriminare între autorii unor infracţiuni şi dreptul publicului de a avea acces la informaţii de interes public. Aceste reglementări contravin jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), Recomandării (2003) 13 a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, Rezoluţiei nr.428/1970 adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind obligaţia statelor de a asigura accesul oricărei persoane interesate şi mass-media la informaţii de interes public. Cercetările efectuate în cauze de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, cauze de violenţă etc. reprezintă informaţii de interes public, aşa încât, restricţia echivalează cu încălcarea dreptului publicului de a avea acces la informaţii publice”, arată sursa citată.​

​Ordinea de joi a a şedinţei Comisiei Speciale Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei cuprindea dezbaterea modificărilor Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal prin raportare la transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale. Dezbaterile au fost amânate pentru luni.

DIICOT: Amendamentele la Codurile Penale, excesive. Vor duce la amputarea tacticilor de investigare

DIICOT reacţionează în urma amendamentelor Codurilor Penale dezbătute în Comisia Specială a Parlamentului, catalogându-le drept „ reglementări excesive” şi „dincolo de standardele stabilite prin Directivă”, instituţia precizând că vor duce la „o nouă amputare a tacticilor de investigare”.

„Ne exprimăm surprinderea şi îngrijorarea cu privire la modalitatea în care se desfăşoară acest proces, fără transparenţă şi fără consultarea unor experimentaţi practicieni ai dreptului din domeniul justiţiei penale. (...) Neoficial am luat act de un număr semnificativ de amendamente la Codul penal şi Codul de procedură penală formulate în contextul procedurilor în desfăşurare la Comisia Specială Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, care reprezintă, în opinia noastră, reglementări excesive, dincolo de standardele stabilite prin Directivă şi care vor avea ca finalitate o nouă amputare a posibilităţilor tactice de investigare a infracţiunilor în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor care le-au săvârşit”, arată reprezentanţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un comunicat de presă.

Oficialii instituţiei consideră esenţiale respectarea dreptului la apărare şi caracterul echitabil al procedurilor, dreptul persoanelor de a păstra tăcerea sau de a nu se incrimina, responsabilitatea organelor judiciare de a căuta probe incriminatoare cât şi dezincriminatoare, comunicarea publică realizată de către organele judiciare cu privire la persoanele suspecte sau inculpate în cauzele penale.

„Directiva a cărei transpunere se urmăreşte şi care stabileşte standarde minime cu privire la prezumţia de nevinovăţie la nivel comunitar este deja, în covârşitor de mare măsura, implementată în legislaţia penală din România. Fără a beneficia la acest moment de o formă oficială care să consemneze amendamentele depuse la Comisie, dar conştienţi de faptul că în cadrul lucrărilor de azi ale Comisiei, sunt dezbătute şi aprobate amendamente importante, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a participa la consultări pentru elaborarea modificărilor necesare legislaţiei penale de natură a consolida atât garanţiile prezumţiei de nevinovăţie a persoanelor suspecte sau inculpate, garanţiile procesului echitabil cât şi garanţiile necesare pentru apărarea ordinii de drept şi a intereselor generale ale societăţii”, semnalează procurorii DIICOT.

Conform sursei citate, experienţa judiciară a procurorilor din cadrul DIICOT reprezintă o resursă care nu ar trebui ignorată în procesul de elaborare şi adoptare a modificărilor legislaţiei penale, în măsura în care o astfel de modificare este făcută cu observarea interesului general al societăţii şi pentru apărarea ordinii de drept.

„Aceasta cu atât mai mult cu cât în activitatea de combatere a fenomenelor infracţionale grave precum traficul de droguri, traficul de fiinţe umane, criminalitatea informatică, traficul de migranţi, criminalitatea organizată, terorismul şi finanţarea terorismului, DIICOT se află într-o strânsă relaţie de cooperare judiciară internaţională, în efortul comun al statelor de a asigura un climat de securitate, de respectare a ordinii de drept şi libertate. Fără instrumentele procesuale necesare DIICOT nu-şi va putea satisface rolul de partener eficient şi credibil în cooperarea judiciară internaţională în materie”, menţionează sursa precizată.

Un exemplu particular cu privire la activitatea procurorilor DIICOT şi cu un impact deosebit de grav îl reprezintă solicitarea de eliminare a rapoartelor de constatare dintre mijloacele probatorii prevăzute de articolul 97 din Codul de Procedură Penală, arată procurorii.

„Trecând peste faptul că sunt frecvente situaţiile în care nu exista experţi pentru anumite domenii sau laboratoare care sa asigure condiţii pentru efectuarea unor expertize, în cauzele referitoare la traficul ilicit de droguri de orice fel, referatul de constatare tehnico-ştiinţifică este singurul act de urmărire penală care certifică existenţa sau inexistenţa substanţelor interzise în materialele supuse verificării. Fără acest mijloc, activitatea DIICOT, care instrumentează circa 1.200 de dosare anti-drog lunar va fi blocată din primul moment post-modificare”, subliniază sursa citată.

De asemenea, procurorii DIICOT critică şi modificarea articolului 267 din Codul de procedură penală, care ar limita posibilităţile organelor de urmărire penală de a accesa informaţii conţinute în baze electronice de date deţinute de organe ale administraţiei de stat.

„Argumentele invocate în susţinerea unei astfel de modificări reflectă o înţelegere total greşită a naturii investigaţiilor penale şi a rolului organelor de anchetă penală. Bazele de date oferă informaţii şi nu probe. Principiul egalităţi de arme se referă la probe şi administrarea lor, singurele elemente pe baza cărora poate fi înfrântă în cele din urmă prezumţia de nevinovăţie”, subliniază DIICOT.

Totodată, în comunicatul de presă sunt analizateşi modificările propuse la articolul 83 din Codul de procedură penală cu privire la prezenţa inculpatului la proceduri de audiere a diferiţilor subiecţi procesuali în faza de urmărire penală.

„(Modificarea - n.red) contrazice dispoziţii exprese privind audierea unor persoane în cadrul căreia este exclusă posibilitatea prezenţei inculpatului – a se vedea situaţia victimelor traficului de persoane. Drepturile inculpaţilor nu trebuie să lezeze drepturile martorilor sau ale victimelor”, conchide sursa citată.

Parchetul General, despre modificarea Codurilor Penale: Este un pretext pentru a îngreuna actul de urmărire penală

Parchetul General (PG) a subliniat, joi, că modificarea Codurilor Penale poate avea consecinţe negative asupra procesului penal şi este un pretext pentru a-l îngreuna sau pentru a lipsi de eficienţă actul de urmărire, aceasta fiind, arată instituţia, singura explicaţie privind propunerile lansate.

„Amendamentele propuse în vederea transpunerii Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 09.03.2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale se abat grav de la sensul acesteia, având consecinţe negative asupra procesului penal. Obligativitatea transpunerii Directivei este un pretext pentru a modifica arhitectura procesului penal, în sensul îngreunării până la lipsirea de eficienţă a actului de urmărire penală. Doar astfel poate fi explicată introducerea unor texte care sunt în contradicţie atât cu standardele europene în materie, cât şi cu prevederile interne, validate de Curtea Constituţională”, precizează, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Totodată, sursa citată mai explică faptul că, în urma unei analize a propunerilor aflate în dezbatere, se arată că o limitare a aplicării unor principii fundamentale (Aflarea adevărului şi Caracterul echitabil al procesului penal) precum şi a unor instituţii esenţiale ale procesului penal (probatoriu, începerea urmăririi penale, măsuri preventive).

„Adoptarea acestor modificări va duce, totodată, la o limitare a procurorului în îndeplinirea atribuţiilor sale prioritare în materie penală, precum şi în exercitarea rolului său constituţional de a reprezenta, în activitatea judiciară, interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. Unele dintre modificările propuse a fi aduse legislaţiei penale – limitarea sferei mijloacelor de probă; înlăturarea din rândul infracţiunilor pentru care se poate dispune arestarea preventivă a corupţiei, evaziunii fiscale, spălării banilor precum şi a infracţiunilor pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de 5 ani sau mai mare (spre exemplu, constituirea de grup infracţional organizat); restricţionarea accesului rapid al procurorilor la informaţii pentru a putea acţiona eficient pentru descoperirea faptelor etc. - vor avea ca efect încetinirea sau blocarea în anumite situaţii a activităţii de urmărire penală”, mai avertizează procurorii.

Ministerul Public a mai punctat că este de remarcat faptul că sensul amendamentelor aflate în dezbatere indică o preocupare exclusivă pentru respectarea drepturilor procesuale ale inculpaţilor şi mai puţin ale persoanelor vătămate, aspect care, spun reprezentanţii instituţiei, încalcă principiul asigurării unui proces echitabil.

„Nu în ultimul rând, subliniem faptul că instituirea unei răspunderi penale a autorităţii judiciare, în sensul interdicţiei de a comunica informaţii de interes din activitatea de urmărire penală este în contradicţie cu jurispudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care recunoaşte necesitatea aducerii la cunoştinţa publicului a informaţiilor de interes public, cât şi cu prevederile art. 31 din Constituţia României, potrivit cărora dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, mai arată sursa citată.

Citeşte şi: Predoiu, scrisoare către Florin Iordache: Revizuiţi proiectul de transpunere a Directivei 343/2016

Citeşte şi: CRIMA de la metrou | Filmul celor două atacuri şi ce s-a întâmplat după prima tentativă. Mesajul ŞOCANT scris în palma atacatoarei când a fost găsită/ RĂSPUNSUL Primăriei Capitalei privind scuturile de siguranţă la metrou

Citeşte şi: Bugetele serviciilor speciale - SRI, SIE, STS - au fost aprobate de Comisiile reunite din Parlament

Citeşte şi: LEGILE JUSTIŢIEI | Iordache, despre amendamentele controversate privind Codurile: Nu depăşesc cadrul Directivei europene privind prezumţia de nevinovăţie/ Predoiu solicită prezenţa lui Toader la Comisie: afectează politica penală a statului

Citeşte şi: Vladimir Putin va candida ca independent în cadrul alegerilor prezidenţiale din martie 2018