DOSARUL Mineriadei: Emil Cico Dumitrescu, pus sub acuzare pentru infracţiuni contra umanităţii

Emil Cico Dumitrescu a spus, la ieşirea din sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), că nu înţelege de ce a fost pus sub acuzare în dosarul Mineriadei, atâta vreme cât el a fost şeful Direcţiei Cultură şi Sport din Ministerul de Interne în iunie 1990.

El a arătat că, din această calitate, nu a ştiut care au fost factorii decizionali privind reprimarea în mod violent a manifestaţiei din Bucureşti şi, mai mult, din funcţia pe care o ocupa atunci, nu putea face nimic în sensul reprimării acţiunilor din stradă. "Ce era să fac eu, să trimit sportivii? Ce să fac eu? Spuneţi dumneavoastră ce puteam eu să fac", a adăugat Dumitrescu.

Acesta a mai spus că "cei care au dat ordin atunci trebuie să răspundă" şi a ţinut să menţioneze că nu a avut nicio legătură cu deciziile luate în iunie 1990 de Ion Iliescu, precizând: "El era la Cotroceni, eu la sediu".

Emil Cico Dumitrescu a stat la PICCJ aproximativ o oră, timp în care anchetatorii i-au adus la cunoştinţă că este suspect, implicit cercetat în dosarul Mineriadei, alături de Ion Iliescu şi Virgil Măgureanu.

La Parchetul instanţei supreme este audiat şi Cazimir Ionescu.

Emil Cico Dumitrescu a fost judecat şi achitat definitiv, în 13 februarie 2013, pentru fapte de corupţie, de către instanţa supremă, în dosarul generalului SRI Ovidiu Soare şi a colonelului SRI Gheorghe Dumitrache, ultimii doi condamnaţi definitiv la pedepse cu suspendare pentru trafic de influenţă. Cico Dumitrescu, fost consilier de stat la Administraţia Prezidenţială, fusese acuzat de trafic de influenţă, referitor la avansare în grad a tatălui lui Ovidiu Soare.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, miercuri, începerea urmăririi penale în dosarul Mineriadei, pe numele unor persoane, pentru infracţiunii contra umanităţii, respectiv pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13-15 iunie 1990, soldată cu decesul a patru persoane, rănirea şi lipsirea de libertate a altor o mie.

Procurorii militari care anchetează cauza i-au citat miercuri la Parchetul instnaţei supreme pe fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul director al Serviciului Român de Informaţii (SRI) Virgil Măgureanu şi fostul general Victor Athanasie Stănculescu.

Oficiali din Parchetul instanţei supreme au declarat, pentru MEDIAFAX, că în dosarul Mineriadei a început urmărirea penală împotriva fostului preşedinte Ion Iliescu, iar acestuia i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv infracţiuni contra umanităţii, pentru reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, din 13 iunie 1990.

Virgil Măgureanu este suspect în dosarul Mineriadei, tot pentru infracţiuni contra umanităţii, potrivit unor surse judiciare.

Procurorii Parchetului instanţei supreme vor să ceară aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, întrucât acesta era ministru la data faptelor cercetate în dosarul Mineriadei, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Victor Athanasie Stănculescu, care în iunie 1990 era minsitru al Apărării, a spus că procurorii nu i-au adus la cunoştinţă că este cercetat pentru infracţiuni contra umanităţii în dosarul Mineriadei, ci doar că s-a redeschis urmărirea penală în cauză. Fostul general a precizat că în 13 iunie 1990 nu era în ţară, fiind plecat în Germania.

În 5 februarie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul evenimentelor din iunie 1990. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat, pe 9 martie, decizia procurorilor de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat de presă, că procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a dispus infirmarea a trei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale din anul 2009, care au legătură cu Mineriada din 1990, precum şi redeschiderea urmăririi penale în acest caz.

"În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică", a precizat sursa citată.

Cercetările în cazul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 au fost, astfel, reluate după 25 de ani de la evenimente, perioadă în care au fost emise mai multe decizii de neîncepere a urmării penale, mai multe victime ajungând să fie despăgubite la CEDO în absenţa unei hotărâri judecătoreşti în ţară.

Evenimentele de la mineriada 13-15 iunie 1990 au fost anchetate din 1997 de procurori miliari şi civili, sute de persoane fiind audiate ca martori şi alte câteva zeci, printre care mai mulţi oficiali, fiind puse sub învinuire.

Iniţial, în dosarul Mineriadei au fost în atenţia procurorilor militari, printre alţii, fostul preşedinte Ion Iliescu, amiralul în rezervă Emil Cico Dumitrescu, Dan Iosif, Gelu Voican Voiculescu, fostul ministru de Interne Mihai Chiţac (decedat -n.r.), Victor Athanasie Stănculescu, fostul şef al Poliţiei Corneliu Diamandescu, fostul secretar de stat în Ministerul de Interne Dumitru Penciuc, fostul consilier pe probleme de apărare şi fost şef al Statului Major General din Ministerul Apărării Vasile Ionel, Miron Cozma, fostul premier Petre Roman şi fostul şef al Serviciului de Protecţie şi Pază, generalul Dumitru Iliescu.

Într-o decizie din 17 septembrie 2014, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stipulat că România este obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei şi să facă dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Decizia a fost luată în cauza Mocanu şi alţii împotriva României, în care Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13 - 15 iunie 1990. CEDO a decis ca statul român să îi plătească Ancăi Mocanu, al cărei soţ a fost ucis de un glonţ în timpul Mineriadei, suma de 30.000 de euro pentru încălcarea articolului 2 - dreptul la viaţă - din Convenţia europeană a drepturilor omului, şi lui Marin Stoica, bătut şi băgat în comă în ziua de 13 iunie 1990, în sediul TVR, 15.000 de euro, pentru încălcarea articolului 3 - interzicerea torturii - din Convenţie.