Două dintre judecătoarele care i-au anulat pedeapsa de 7 ani lui Dinel Staicu, condamnate la 4 ani de închisoare

Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, miercuri, pe Dumitriţa Piciarcă la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi la un an de închisoare pentru favorizarea făptuitorului. Judecătoarea, care a fost suspendată din funcţie, urmează să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de patru ani de închisoare, la care magistraţii au adăugat un spor de o treime din pedeapsa de un an închisoare, rezultând în final, o pedeapsă de patru ani şi patru luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate.

Judecătoarea Liliana Bădescu a primit practic aceeaşi sentinţă. Instanţa supremă a condamnat-o, miercuri, la patru ani închisoare pentru abuz în serviciu şi la un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului. Magistraţii au contopit pedepsele, urmând ca Liliana Bădescu să execute pedeapsa cea mai grea, respectov cea de patru ani de închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din pedeapsa de un an închisoare, rezultând în final, o sentinţă de patru ani şi patru luni închisoare, cu executare în regim privativ de libertate.

Totodată, instanţa le-a obligat pe cele două judecătoare la plata în solidar a dobânzilor legale aferente sumei de peste 18 milioane de lei, calculate din 22 februarie 2012 şi până în 25 octombrie 2016 către S.C. Banca Internaţională a Religiilor S.A.

Totodată, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins ca nefondate apelurile declarate de Veronica Cîrstoiu şi Dumitriţa Piciarcă.

Decizia instanţei supreme este defintivă.

Iniţial, cele două judecătoare au fost achitate de către magistraţi. Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a decis achitarea, în 19 mai 2016, a judecătoarelor Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, în dosarul în care sunt acuzate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie că i-au anulat ilegal pedeapsa de şapte ani de închisoare lui Dinel Staicu, în dosarul fraudării Bănci Internaţionale a Religiilor (BIR).

Procurorii anticorupţie au susţinut în momentul trimiterii în judecată că, urmare a admiterii contestaţiei în anulare, Dinel Staicu "a obţinut un avantaj patrimonial, constând în desfiinţarea obligaţiilor civile, în cuantum de 18.839.684,5 lei, către Banca Internaţională a Religiilor, (prin lichidator judiciar RVA Insolvency Specialists SPRL), cu caracter definitiv, cu consecinţa vătămării intereselor legale ale părţii civile".

"Efectele aceleiaşi hotărâri judecătoreşti s-au constituit într-un ajutor efectiv dat condamnatului Dinel Staicu, căruia i s-a anulat obligaţia de a executa pedeapsa definitivă din dosarul penal nr. 14165/4/2006, în care acesta fusese condamnat pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor,în formă continuată", mai preciza DNA.

La admiterea contestaţiei în anulare, explica DNA, cele trei judecătoare au invocat autoritatea de lucru judecat, respectiv că, anterior pronunţării definitive a pedepsei de condamnare a lui Staicu de către Curtea de Apel Bucureşti, o altă instanţă de judecată, respectiv Curtea de Apel Craiova, ar fi pronunţat o decizie opusă, favorabilă condamnatului, pentru aceleaşi fapte.

Citeşte şi: O fetiţă de 11 ani a fost salvată din apele râului Mureş de un poliţist arădean

Citeşte şi: Cât de dependenţi de muncă sunt românii: Trei angajaţi din 10 lucrează când sunt în vacanţă, opt din 10 citesc mailurile de serviciu

Citeşte şi: Tarcea, despre spaţiile de depozitare din ÎCCJ, după ce la instanţa supremă a ajuns dosarul Mineriadei: Nu s-au găsit soluţii. Probabil nu suntem iubiţi de cine trebuie

Citeşte şi: România, atenţionată de Comisia Europeană în urma deficienţelor legate de monitorizarea calităţii aerului. Poluarea atmosferică provoacă peste 25.000 de decese premature/an

Citeşte şi: Incendiu în BUCUREŞTI. Trafic rutier restricţionat în apropierea stadionului Ghencea

Citeşte şi: La iCEE fest participă peste 3500 de persoane şi 100 de companii importante din online şi digital

Citeşte şi: Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Am cerut directorului ORNISS să îmi spună dacă cei care au intrat în arhiva SIPA aveau certificat