După amanta lui Gheorghe Nichita, o fostă subordonată a fost citată în procesul fostului edil de la Iaşi

Apărarea lui Gheorghe Nichita a solicitat Curţii de Apel Bucureşti reaudierea Cătălinei Lucaci, manager de proiect la Primăria Iaşi în 2015. Judecătorul a admis solicitarea şi a dispus citarea Cătălinei Lucaci pentru termenul din 15 ianuarie 2019. Ea a fost audiată şi pe fond, însă instanţa a apreciat depoziţia ei ca pe o „impresie personală”, spun apărătorii din dosar.

Avocaţii din dosarul lui Gheorghe Nichita au solicitat reaudierea Cătălinei Lucaci, deoarece numele ei a fost menţionat de Adina Kramer la termenul din 30 octombrie, când fosta iubită a lui Gheorghe Nichita a dat detalii magistraţilor în legătură cu modalitatea în care a formulat denunţ împotriva fostui edil. Potrivit depoziţiei de martor a Adinei Kramer, fostă Samson la data faptelor reţinute în rechizitoriu, fosta amantă a lui Nichita a fost unul dintre martorii-cheie folosiţi de procurorii DNA. Al doilea ar fi fost Cătălina Lucaci.

Apărarea lui Gheorghe Nichita contestă acum modalitatea prin care DNA a obţinut declaraţiile de la fosta iubită a edilului, în faza de urmărire penală.

Potrivit declaraţiilor Adinei Samson, la care avocaţii au făcut referire marţi în şedinţă publică, echipe mixte formate din lucrători ai DNA şi SRI au făcut presiuni asupra acesteia pentru a da declaraţii împotriva fostului edil.

„Din depoziţia martorului Kramer rezultă că a fost vorba despre echipe operative ale DNA şi SRI. Ea a spus că a dat la urmărirea penală patru declaraţii, dintre care două sub pseudonimele Popescu Gheorghe şi Săvulescu Marina. (...) A fost oprită în trafic de Poliţie şi SRI, dusă în campusul Tudor Vladimirescu şi forţată să dea declaraţii împotriva lui Gheorghe Nichita”, a declarat în instanţă unul dintre avocaţii fostului edil.

Tot apărarea lui Gheorghe Nichita arată că noul martor, citat pentru data de 15 ianuarie, ar fi fost „luată de pe stradă” în timpul urmăririi penale pentru a da declaraţii împotriva fostului edil.

Un alt aspect pe care avocaţii l-au pus în discuţie la termenul de marţi a fost cel legat de faptul că, potrivit actelor din dosar, trei unităţi militare au devenit, din dispoziţia procurorului de caz, „beneficiari secundari” ai mandatului de inteceptare emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi în faza de urmărire penală.

"La volumul 7 am găsit adrese (...) ale DNA, sub semnătura procurorului-şef de Direcţie către Serviciul Tehnic în care se indică, în baza dispoziţiei procurorului de caz, că trebuie ca acele mandate de de supraveghere tehnică emise de instanţă să fie puse la dispoziţia beneficiarilor secundari, şi sunt enumerate trei unităţi militare: SRI Iaşi, SRI Suceava şi o a treia, cu un număr de identificare”, a declarat avocatul Ion Cazacu la termenul din 2 octombie.

Avocaţii vor să arate că, astfel, fluxul de informaţii nu a „curs” numai de la SRI către DNA, ci şi invers, de la procurorul de caz, la ofiţeri ai serviciului de informaţii.

Teza probatorie a apărării fostului edil o constituie „echipele mixte ale SRI-DNA” care s-ar fi implicat nelegal în instrumentarea dosarului lui Gheorghe Nichita.

Pe de altă parte, DNA a trimis o adresă la dosar prin care a arătat că procurorul de caz a avut doar un „suport tehnic” de la SRI, iar informaţiile astfel obţinute nu au fost folosite ca probe.

În noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti l-a condamnat pe Gheorghe Nichita în acest dosar la 4 ani de închisoare pentru o mită de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu, dată în schimbul atribuirii unui contract „cu dedicaţie”. În decembrie 2015, Gheorghe Nichita a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, în dosarul în care este suspectat că a primit mită de la preşedintele grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu, judecat şi acesta, alături de alte două persoane implicate în dosar, pentru dare de mită. Gheorghe Nichita este acuzat că a primit 10 la sută dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit UTI şi unei alte firme, IBC, precum şi reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, dar şi cazare în China. Potrivit anchetatorilor, era vorba despre o înţelegere anterioară între Nichita, Mardarasevici (pentru IBC) şi Urdăreanu (pentru UTI), aceştia din urmă făcând, cu sprijinul lui Tănăsescu şi al unei alte persoane, demersuri frauduloase pentru colectarea banilor (ce urmau a fi daţi cu titlu de mită). Demersurile ar fi constat şi în elaborarea şi, ulterior, decontarea unor facturi pentru situaţii de lucrări conţinând servicii neprestate, a căror valoare reprezenta, de fapt, suma ce se colecta, periodic, drept mită pentru primarul municipiului Iaşi.