Elevii din România se situează la un nivel mediu minim funcţional al competenţelor digitale

Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanţei educaţionale avizată de Ministerul Educaţiei, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului au anunţat rezultatele primului raport privind nivelul de literaţie digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Raportul analizează datele obţinute după primele 7 luni de funcţionare a testului de literaţie digitală în România.

În interpretarea rezultatelor, indicele de literaţie generat de test (un scor care poate varia între 0-100) este clasificat în una dintre cele trei categorii de competenţă: nivelul ”Nefuncţional” reprezintă scorurile cuprinse între 0-50, nivelul ”Minim funcţional” reprezintă scorurile între 50-75, nivelul ”Funcţional” reprezintă scorurile între 75-100.

Scorul mediu al literaţiei digitale obţinut pentru întregul eşantion este de 65,93 puncte – un rezultat care reflectă un nivel mediu minim funcţional al competenţelor digitale. Acest lucru înseamnă că, în medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 şi 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidaţi, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când ştiu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informaţii specifice). Media scorului este calculată în raport cu rezultatele fetelor (64,57 puncte) şi ale băieţilor (67,29). Diferenţa de 2,72 puncte marchează avansul pe care îl au în medie băieţii în ceea ce priveşte competenţele de literaţie digitală, de aproximativ 4-5%.

Doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcţional al literaţiei digitale, ceea ce înseamnă că ei pot să lucreze competent cu informaţie şi conţinut digital, pot să comunice formal şi informal în mediul online şi să se adapteze la audienţă, înţeleg multiplele oportunităţi pe care internetul le oferă, pot crea şi edita forme diferite de conţinut la un nivel avansat, cunosc şi reguli specifice şi inovatoare legate de protecţia aparatelor şi a informaţiilor personale. 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncţional al literaţiei digitale. Aceştia pot utiliza tehnologia doar ghidaţi de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple şi clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul şi alte mijloace digitale ca să participe în societate.

Un procent de 57% din eşantionul studiat se încadrează la nivelul minim funcţional al literaţiei digitale, ceea ce înseamnă că reuşesc să utilizeze tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidaţi, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când ştiu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informaţii specifice).

„România avea nevoie de un instrument performant şi relevant pentru a identifica nivelul competenţelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă şi pentru a stabili intervenţiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau şi categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educaţiei. Speranţa societăţii cu privire la contribuţia acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educaţional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare şi dezvoltare a competenţelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanţa şcolară a elevilor, atât prin prisma accesului la informaţia corectă şi completă, cât şi prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte şi prin diferite modalităţi de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadraţi la un nivel înalt funcţional al literaţiei digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanţei şi productivităţii digitale”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoş Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio.

În ceea ce priveşte rezultatele procentuale obţinute în funcţie de sex, scorul mediu de 64,57 puncte obţinut de grupa de sex feminin se distribuie procentual, astfel: 12% în nivelul nefuncţional al literaţiei digitale, 64% minim funcţional şi 24% funcţional. Scorul mediu de 67,29 puncte obţinut de categoria de sex masculin se distribuie procentual 13% în nivelul nefuncţional, 56% minim funcţional şi 32% funcţional.

Rezultate procentuale obţinute pentru regiunile de dezvoltare arată că nivelul nefuncţional variază destul de mult între cele opt regiuni, diferenţele cele mai mari fiind de 11% (între Regiunea Centru şi Regiunea Sud-Muntenia vs. Regiunea Bucureşti-Ilfov). Totuşi, per ansamblu, regiunile sunt remarcabil de similare.

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulţi elevi nefuncţionali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulţi elevi minim funcţionali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulţi elevi funcţionali din punctul de vedere al competenţelor digitale. Competenţele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferenţe semnificative între scorurile învăţământului primar, gimnazial şi liceal. Creşterea este remarcabilă: de la un scor total de 49,97 pentru 6 ani la un scor total de 73,59 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria ”sever nefuncţional” scade: de la 41% din populaţia şcolară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria funcţional” creşte: de la 20% din populaţia şcolară la 6 ani la 51% la 18 ani.

Eşantionul care a stat la baza rezultatelor obţinute în urma aplicărilor testului este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani din clasele I-XII, înscrişi în sistemul public de învăţământ, activi din punct de vedere educaţional şi cuprinde o bază de date totală compusă din 3.000 de aplicări valide ale testului. Reprezentarea medie este de 34% pentru clasele I-IV, 34% pentru clasele V-VIII şi 32% pentru clasele IX-XII. Colectarea datelor s-a realizat pe o perioadă de 7 luni, în intervalul octombrie 2021-aprilie 2022.