Epidemie de rujeolă în România, anunţă Ministerul Sănătăţii. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute - ZONELE AFECTATE

Ministerul Sănătăţii anunţă că, în primele opt luni ale acestui an, România a înregistrat 675 de cazuri confirmate de rujeolă în 23 de judeţe. Doi copii au murit, iar un al treilea deces suspect de rujeolă a fost înregistrat zilele trecute, dar se aşteaptă confirmarea finală.

"Comparativ cu anul 2015, creşterea este mai mult decât alarmantă. În tot anul trecut au existat doar 7 cazuri confirmate de rujeolă şi niciun deces. Ministerul Sănătăţii condamnă în cei mai duri termeni campaniile iresponsabile împotriva vaccinării copiilor. Rezultatele acestora se traduc, de exemplu, în înmulţirea cazurilor de rujeolă de zeci de ori într-un singur an", transmite ministerul printr-un comunicat de presă.

În România, în ultimii doi ani, nu au existat probleme majore la aprovizionarea cu vaccinul ROR, susţine instituţia.

"Cele trei cazuri de deces au survenit la copii sub vârsta de 1 an, adică sub vârsta la care se efectuează vaccinarea împotriva rujeolei (vaccinul ROR). Aceşti copii au murit inutil şi fără sens. Într-o comunitate cu acoperire optimă a vaccinării, toţi copii sub 1 an sunt protejaţi de aşa numitul efect de protecţie de grup. Mai simplu, cei trei copii decedaţi ar fi putut fi protejaţi prin neapariţia rujeolei la copiii mai mari, trecuţi de vârsta de vaccinare, dacă aceştia ar fi fost vaccinaţi", mai precizează Ministerul Sănătăţii.

Ministerului Sănătăţii face apel către părinţi să respecte calendarul de vaccinare ROR pentru sănătatea copiilor. În zonele afectate, Institutul Naţional de Sănătate Publică recomandă vaccinarea copiilor la vârsta de 7 luni cu refacerea vaccinului la vârsta normală de 1 an.

Distribuţia cazurilor pe judeţe:

- la granita dintre judetele Bistriţa Năsăud şi Cluj (219 cazuri)

- in judeţul Mureş(145 cazuri)

- in judeţul Arad (113 cazuri din care 2 decese la copii cu vârsta sub 1 an) 

- in judeţul Timiş(71 cazuri din care 1 deces la copil cu vârsta sub 1 an) 

- in judeţul Suceava (27 cazuri) 

- in judeţul Braşov (33 cazuri) 

- in judeţul Sălaj (7 cazuri)

- in judeţul Hunedoara (14 cazuri) 

- in judeţul Caraş- Severin (13 cazuri)

- in judeţul Alba (3 cazuri) 

Cazuri sporadice de rujeolă au fost confirmate la persoane nevaccinate / incomplet vaccinate din Bucureşti (4 cazuri) si din judeţele:

- Bacău (3 cazuri)

- Bihor (1 caz)

- Constanţa (3 cazuri)

- Dâmboviţa (2 cazuri)

- Giurgiu (1 caz)

- Mehedinţi (1 caz)

- Neamţ(2 cazuri)

- Olt (2 cazuri)

- Sibiu (3 caz)

- Vaslui (1 caz)

Cazuri sporadice înseamnă cazuri care nu pot fi legate între ele în număr ce minimum trei. Până în luna august, inclusiv în regiunile afectate, au fost recuperaţi la vaccinare 573 de copii cu vârste între 1 – 15 ani.

Ce este Rujeola şi cum poate fi prevenită

Boală eruptivă contagioasă care afectează mai ales copiii, fiind provocată de un virus din genul Paramixovirusurilor, scrie CSID. 

Virusul rujeolei trăieşte exclusiv în organismul omului si se transmite în mod direct în cursul tusei sau strănutului unui subiect bolnav de rujeolă ( intra în orga­nism pe căile respiratorii sau prin ochi  -conjunctivă). Boală este contagioasă în timpul perioadei de incubaţie (aproximativ 10 zile) cat si în timpul perioadei manifestarea (durată de 4 zile). Rujeolă nu survine decât în mod excepţional a doua oară, infecţia cu virus conferind o imunitate durabilă şi permanentă faţă de această boală.

Rujeola se declanşează brusc prin febră ridicată,  inflamaţie a mucoasei foselor nazale ( rinita ) şi o inflamaţia conjunctivei (conjunctivită) cu scur­gere (catar oculonazal) şi tuse. Faţa este buhăită, interiorul gurii este sediul unei erupţii mucoase (exantem) carac­teristic bolii şi denumit semnul lui Koplik (apariţia de puncte albicioase pe faţa internă a obrajilor). Acestor semne le urmează o erupţie cutanată de macule roşii, care debutează pe faţă şi se întinde rapid la întregul corp. Maculele pot conflua în mari plăci roşii. Febra şi erupţia regresează în mai puţin de o săptămână, dar tuşea poate persista una până la două săptămâni.

Camplocatii frecvente sunt suprainfecţiile respiratorii: rinita purulentă, laringita, faringita, otita sau bronşita. La bolnavii cu sistem imunitar slăbit poate surveni o pneumonie interstiţială - ori bronşită capilară - cu prognostic foarte sever. Mai sunt posibile şi complicaţii neurologice (encefalită) dar sunt rare. Ele pot debuta în primele zile ale erupţiei sau mai târziu şi pot lăsa sechele neuropsihice. Rujeolă in cazul unei femei gravide poate provoca un avort în primul trimestru de sarcină, o naştere prematură în trimestru al doilea şi al treilea de sarcină şi constituie pe toată durata sarcinii un risc de malformaţii pentru făt.

Tratamentului consta in medicamente contra febrei, contra tusei şi la dezinfecţia căilor respiratorii şi a ochilor (antiseptice şi antibiotice), la odihna. In caz de complicatii se recurge la taratmentul specific acestora .

Prevenirea rujeolei constă în vaccinare (contraindicată în perioada de sarcină sau la per­soanele care sunt imunodeprimate). Vaccinul este în gene­ral injectat în asociere cu cele ale rubeolei şi oreionului (vaccin R.O.R.) şi este administrat după vârsta de un an, mai devreme chiar atunci când copilul trăieşte într-o colectivitate.

O seroprevenţie (administrarea de imunoglobuline conţinând anticorpi specifici pentru antigenele virusului) este posibilă la persoanele fragile şi la femeile gravide care au venit în contact cu bolnavii de rujeolă; ea nu este totuşi eficace decât dacă este practicată înainte de a cincea zi care urmează contactului cu virusul şi eficacitatea ei nu este durabilă decât dacă este urmată de o vaccinare efectuată nu mai târziu de 3 luni după aceea.