Violenţa asupra femeilor costă România 10 miliarde euro anual, adică 6% din PIB

La nivelul Uniunii Europene, costurile violenţei domestice împotriva femeilor se ridică anual la 109,1 miliarde de euro, costul total al violenţei domestice la 122,2 miliarde euro, costul violenţei de gen împotriva femeilor la 225,8 miliarde euro, iar costul total al violenţei de gen, la 258,7 miliarde euro. 13,1 miliarde euro reprezintă costul violenţei domestice împotriva copiilor şi a bărbaţilor.

Pe primele locuri se află: Germania (41,2 mld. euro – costul violenţei de gen), Franţa (33,5 mld. euro), Marea Britanie (32,5), Italia (30,4), Spania ( 24), Polonia (19,7), România (10,3).

Costul violenţei domestice împotriva femeilor a fost, în România, de 4.3 miliarde euro, acela al violenţei domestice, de 4,8 miliarde euro şi costul violenţei de gen împotriva femeilor, 8,99 miliarde euro. În concluzie, 0,5 miliarde euro sunt costul violenţei domestice împotriva copiilor şi bărbaţilor.

După România, în top se află Olanda (8,6 mld. euro pentru costurile violenţei de gen), Grecia (cu 5,7), Belgia (5,68), Portugalia (5,4), Cehia (5,3), Ungaria (5,09), Austria (4,3), Bulgaria (3,70, Danemarca (2,80, Slovacia (2,77), Finlanda (2,76). Potrivit IEEG, Europa nu mai tolerează violenţa de gen şi nu se rezumă doar la sancţiuni legislative, ci şi la costuri economice pentru combaterea şi prevenirea violenţei domestice şi de gen.

”Institutul European pentru Egalitate de Gen a estimat în ultimul său raport costurile economice generate în UE la peste 258 de miliarde de euro. Dintre acestea 10,3 miliarde de euro reprezintă costurile violenţei de gen din România”, a declarat, într-un comunicat remis MEDIAFAX, deputatul Andreea Paul.

Valorile anunţate iau în calcul cheltuielile din cauza pierderii productivităţii muncii raportată la absenţele de la locul de muncă sau zilele în care victima a fost în incapacitate de a realiza activităţi normale, precum şi banii pierduţi de angajat şi angajator, cheltuielile cu sănătatea, actele de justiţie, cheltuielile de asistenţă socială şi cheltuielile conexe, inclusiv acelea legate de consilierea impactului emoţional şi psihologic.

În România violenţa domestică se află între primele 30 de cauze de deces la femei, dintr-un total de 51 de cauze- fenomen monitorizate de Ministerul Sănătăţii (MS). În cazul bărbaţilor, potrivit unui raport al MS, violenţa domestică nu se evidenţiază ca şi cauză de deces.

Jumătate din cele 10,3 miliarde de euro costuri estimate în România sunt cauzate de violenţa domestică împotriva femeilor, iar restul reprezintă costuri ale violenţei de gen şi discriminării în spaţiul public. Practic, cheltuielile cu violenţa de gen reprezintă peste 6,4% din PIB în România, în timp ce la nivelul UE se ridică la 1,7% din PIB.

”La începutul acestui an, am depus o interpelare parlamentară referitoare la victimele violenţei domestice în România şi mi s-a răspuns că statul român a alocat în ultimul deceniu peste 15 milioane de lei pentru combaterea violenţei domestice, din bugetul de stat, din fonduri nerambursabile, respectiv din alte programe de finanţare europeană sau ale Băncii Mondiale. O sumă absolut ridicolă, echivalentul a circa 3,5 milioane euro, comparativ cu daunele celor 5 miliarde de euro, costuri estimate ale violenţei domestice în România. Numărul victimelor violenţei domestice raportate oficial de către Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice a cunoscut o uşoară diminuare în ultimii 2 ani – ceea ce reprezintă o inversare a tendinţei de creştere cu peste 50% în perioada 2006-2013 a numărului victimelor violenţei domestice raportate oficial”, a adăugat deputatul Andreea Paul.

Parlamentarul explică şi modul în care România poate obţine un plus de 11% la PIB până în anul 2025 pentru acest capitol, rezolvarea situaţiilor de violenţă de gen şi prevenirea acestora, prin diminuarea dezechilibrelor de gen în societate la nivelul celor mai bune practici europene. ”Asta înseamnă încă 30 de miliarde de euro la PIB până în anul 2025. Estimările mele au luat în calcul prognozele PIB în condiţiile standard de creştere economică, la care am aplicat metodologia pe care o propune compania McKinsey în raportul dedicat acestui subiect în septembrie 2015. Potenţialul de creştere economică suplimentară de 30 de miliarde de euro echivalează cu decenţa umană, cu omenia, dar şi cu un plus de 1.500 de euro la PIB pe locuitor în România anului 2025, ce poate fi obţinut printr-o politică echilibrată de gen în economie, în politică şi în societate, la cele mai ridicate standarde europene”, spune Andreea Paul.

În România, pe lângă autorităţile înstruite să prevină şi să combată violenţa domestică şi de gen, sunt şi un număr de ONG-uri care se ocupă de soluţionarea cazurilor, protecţia victimelor şi/sau consilierea post-traumă. ”În cadrul proiectului Stop violenţei în familie am ţinut cont de faptul că multe victime au semnalat lipsa de reacţie a specialiştilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie faţă de actele de violenţă familială, precum şi lipsa de informare a acestora privind serviciile care pot fi accesate de victimele violenţei intrafamiliale. Se impune ca fiind deosebit de utilă continuarea demersurilor de implementare a campaniilor de informare care să vizeze aceste categorii de specialişti, pregătirea acestora în sensul de a furniza informaţiile necesare pentru a îndruma victima către următoarea verigă de intervenţie şi crearea reţelelor interinstituţionale şi interdisciplinare la nivel local, atât în mod formal, cât şi în mod informal”, susţine ANAIS, una dintre asociaţiile care are ca principal obiect de activitate protecţia celor care nu se pot apăra, în speţă a copiilor şi femeilor, victimelor abuzurilor din familii şi nu numai.

La rându-i, Ministerul Sănătăţii, alocă un spaţiu generos în documentele sale strategice care previzionează exerciţiul de finanţare 2014 – 2020 capitolului intitulat simbolic ”Trauma”. ”Chiar dacă în sine nu este o boală, trauma constituie una din cauzele majore prematur prevenibil, mai ales la vârstele active. În plus, se asociază cu apariţia invalidităţii şi a handicapului în rândul populaţiei tinere. Cazurile de traumă devin vulnerabile din punctul de vedere al accesului la sistemul sanitar din cauza infrastructurii şi a organizării reţelelor spitaliceşti la momentul actual. Există o diferenţă majoră intre nivelului şi calitatea îngrijirilor ce pot fi acordate celor cu traumatisme grave între diferite regiuni ale României, inclusiv diferenţe între centrele universitare”, susţine Ministerul Sănătăţii.

Ministerul Justiţiei face front comun cu toate instituţiile de resort, dar nu există, pe rolul instanţelor, o departajare foarte preciză a cauzelor care au ca victime femeile în cadrul fenomenului violenţei de gen sau domestice. Nici Codurile actuale existente şi nici procedurile nu par să fie armonizate cu ritmul de creştere a incidenţei acestui fenomen.

Nu mai departe de 18 septembrie, un bărbat din Cugir, aflat sub ordin de restricţie a ignorat cadrul legislativ şi şi-a lovit fosta iubită şi pe tatăl acesteia într-un parc din localitate. Tatăl a murit. Legislaţia din România nu prevede mijloace de îndeplinire a hotărârilor instanţei, iar reacţia factorilor punitivi nu este proporţională cu viteza de acţiune a agresorilor. Pentru a obţine ordin de protecţie faţă de o persoană trebuie dovedită starea de rudenie sau concubinaj cu agesorul, iar supravegherea unei victime se poate realiza numai după ani lungi de procese. Spaţiul public devine complet necontrolabil în faţa unui agresor agil sau cu probleme psihice, în contextul în care instituţii ca justiţia (care emite ordinul de protecţie/ restricţie), sănătatea şi asigurările sociale nu-şi dau mâna pentru a crea un sistem coerent şi cu adevărat sigur pentru cetăţean.

Citeşte şi: Avocatul Poporului s-a întâlnit cu asociaţiile de magistraţi pentru discuţii pe tema salarizării. Judecătorii şi procurorii au cerut sesizarea CCR

Citeşte şi: RADET cere intrarea în insolvenţă

Citeşte şi: CGMB a aprobat înfiinţarea unei comisii pentru Consolidarea Imobilelor cu Risc Seismic. Firea: Nu exista un departament sau o direcţie dedicată exclusiv acestei activităţi

Citeşte şi: Ioan Becali, audiat la DNA în dosarul lucrărilor ştiinţifice scrise de deţinuţi - VIDEO

Citeşte şi: Un agent de pază a returnat peste 9.000 de dolari găsiţi într-un mall din Arad

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii: Cele şase decese provocate de virusul West Nile s-au înregistrat la vârstnici

Citeşte şi: Cămin studenţesc din Iaşi, evacuat după ce acoperişul clădirii a luat foc - VIDEO LIVE

Citeşte şi: Apel pentru singurul orfelinat pentru puii de urşi din Europa, rămas fără finanţare. România, ţara în care trăieşte aproape 40% din întreaga populaţie de urs de pe tot continentul - VIDEO