Video VIDEO Exerciţiul de testare a SIRENELOR. Situaţie ALARMANTĂ: În caz de urgenţă, în Capitală sunt adăposturi doar pentru jumătate din populaţie/ Cum s-a desfăşurat exerciţiul la Ploieşti şi Braşov

"În cazul în care se impune adăpostirea populaţiei, pentru Bucureşti, există o estimare pentru adăpostirea a un milion de persoane. Astfel, vorbim despre spaţii de adăpostire care sunt amenajate în subsolul blocurilor, există şi adăpost de protecţie civilă constituit ca punct de comandă pentru autorităţi, metroul poate constitui un punct de protecţie civilă în caz de dezastre.(...) Cetăţeni trebuie să nu se panicheze deaorece este doar un exerciţiu, dar, totodată, să conştientizăm importanţa acestui mesaj pentru că într-o situaţie reală trebuie să reacţionăm corespunzător", a explicat Daniel Vasile, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Bucureşti.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă anunţă că este vorba despre cinci tipuri de alarme pentru atacuri aviatice, dezastre naturale sau riscuri tehnologice.

"Este vorba despre un sunet cu durata de 16 secunde care se repetă de cinci ori, între aceste sunete există şi o pauză de 10 secunde. În Bucureşti există o evidenţă potrivit căreia sunt 400 de sirene atât electrice cât şi electronice. Din păcate, situaţia statistică ne arată că doar 15% dintre aceste sirene pot şi acţionate cu dublă comandă atât de la locul în care sunt amplasate cât şi dintr-un punct de comandă existent la Primărie sau la dispeceratul ISU. Este o vulnerabilitate. Există o perioadă de timp de la momentul în care noi înştiinţăm autoritatea locală până la momentul fizic în care cineva va apăsa pe acel buton şi acesta este lucrul asupra căruia insistem deaorece aceste sisteme să fie centralizate, iar acţionarea să se facă în mod automat dintr-un contru de comandă pentru a scurta cât mai mult timpul de alarmare", a declarat Daniel Vasile.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a explicat că autorităţiile locale nu au contracte de mentenanţă pentru aceste sirene şi că există nereguli legate de funcţionarea lor.

"Autorităţile locale nu au toate sirenele luate în evidenţă. Există probleme în ceea ce priveşte contractele de mentenanţă, dar şi probleme legate de funcţionarea sirenelor. Din punct de vedere al sistemului centralizat de transmitere a acestei alarme, sectorul 6 are cele mai multe sirene care pot fi acţionate în mod automat. Primăria sectorului 2 are contract de mentenanţă, există o situaţie bine definită a tipurilor de sirene care există şi care funcţionează, există şi un centru de acţionare a acestora şi în incinta primăriei", a adăugat reprezentantul ISU.

Locuitorii Bucureştiului văd un lucru bun în aceste exerciţii, dar, spun ei, nu ştiu ce au de făcut în astfel de situaţii.

"Ştiam că urmează să se facă acest exerciţiu, aşa că nu am simţit niciun fel de emoţie. În astfel de situaţii, ştiu că ar trebui să mă ascund la subsolul blocului. Oricum, mi se par eficiente simulările astea", a afirmat Maria, trecător.

"Nu m-am speriat, dar nu ştiu fiecare alarmă ce semnifică, oricum, nu ceva de bine. Mi se pare corect şi civilizat să fim anunţaţi. Deocamdată, nu ştiu exact ce ar trebui să facem şi unde să ne ducem în caz de dezastru", a spus un alt trecător

"Ar trebui să ne arate nişte adăposturi, să ne instruiască despre ce avem de făcut pentru că nu ştim, ăsta este adevărul, nu avem habar ce ar trebui să facem. În caz de cutremur, am mai învăţat cum să reacţionăm, dar când vine vorba de atacuri aeriene, se schimbă situaţia", a explicat Dumitru.

Exerciţiu IGSU în Capitală şi alte 13 judeţe. Sunt testate sirenele care anunţă situaţiile de urgenţă

Exerciţiul s-a desfăşurat miercuri în Bucureşti, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Ilfov, Neamţ, Prahova, Suceava, Vaslui, Buzău, Dâmboviţa, Giurgiu şi Iaşi.

"În perioada vizată, locuitorii Capitalei şi cei din judeţele ţării vor auzi semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, în intervalul orar 10.00-15.00. De asemenea, în funcţie de caracteristicile tehnice, vor fi testate şi echipamentele care permit transmiterea mesajelor de avertizare vocală către populaţie. Recomandăm cetăţenilor să rămână calmi şi să urmărească informările inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. Mesajele tip voce vor fi particularizate cu sintagma “EXERCIŢIU”", informează IGSU.

Braşov: Sirenele care anunţă situaţii de urgenţă au pornit; pompierii au plecat spre un adăpost

În municipiul Braşov au pornit sirenele, miercuri, în jurul orei 10.20, în cadrul exerciţiului naţional de alarmare iniţiat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, reprezentanţii ISU Braşov deplasându-se la un adăpost de pe strada Brânduşelor din oraş, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, cpt. Ciprian Sfreja, a anunţat că în cursul zilei de miercuri, în localităţi din judeţul Braşov a fost declanşat „mecanismul de înştiinţare a autorităţilor privind iminenţa producerii unor evenimente deosebite şi vor fi acţionate echipamentele dedicate de avertizare şi alarmare a populaţiei din zone posibil a fi afectate de dezastre, prin intermediul semnalelor acustice“.

În jurul orei 10.20, sirenele au pornit în municipiul Braşov, iar reprezentanţii ISU s-au deplasat la un adăpost de pe strada Brânduşelor pentru a lua măsurile necesare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă.

Potrivit lui Sfreja, vor fi verificate atât fluxurile de transmitere a mesajelor de înştiinţare către autorităţi, cât şi modul de funcţionare a mijloacelor de alarmare a populaţiei (sirene) existente la nivelul comunităţilor.

La nivel nivelul judeţului Braşov, există 211 sirene, dintre care 141 sunt electrice şi 41 electronice. Acestea pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.

„În perioada vizată, locuitorii judeţului Braşov vor auzi semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde între ele, în intervalul orar 10.00-12.00. De asemenea, în funcţie de caracteristicile tehnice, vor fi testate şi echipamentele care permit transmiterea mesajelor de avertizare vocală către populaţie. Recomandăm cetăţenilor să rămână calmi şi să urmărească informările inspectoratului pentru situaţii de urgenţă. Mesajele tip voce vor fi particularizate cu sintagma «EXERCIŢIU»“, a spus reprezentantul ISU Braşov.

Nicio sirenă nu a funcţionat în centrul oraşului Braşov şi nici nu există vreun adăpost funcţional

În centrul vechi al Braşovului nu a răsunat, miercuri, în timpul exerciţiului ISU, niciun sistem de alarmare a populaţiei, din cele două existente. De asemenea, nu există un adăpost în care s-ar putea refugia cetăţenii şi turiştii în cazul producerii unui dezastru, acestea fiind, acum, pivniţe.

„La Cetăţuie există un sistem de alarmare, însă este o problemă de alimentare cu energie electrică, un cablu subteran este defect. Ar fi trebuit să fie rezolvată problema de către cei de la Electrica, dar nu s-a revolvat. De asemenea, mai există un sistem la Hidromecanica, în Centrul Civic, care este amplasat pe una dintre clădiri, însă aceasta este dezafectată şi complet deconectată de la electricitate“, a spus Emil Puşcaşu, şeful Serviciului de Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Primăriri Braşov, pentru corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit sursei citate, la nivelul municipiului Braşov există 53 de sisteme de alarmare, respectiv 32 electrice şi 21 electronice, două dintre acestea, cele din centrul oraşului, fiind nefuncţionale.

Pentru anul acesta, Primăria Braşov intenţionează să modernizeze cinci sisteme de alarmare şi să cumpere trei sisteme noi, pentru acestea şi pentru studiul de audit urmând să fie alocată suma de 110.000 lei.

De asemenea, vor fi alocate fonduri şi pentru marcarea a 145 de adăposturi publice cu semnul distinct de protecţie civilă şi pentru reparaţii la centrul de comandă. În bugetul pe 2017 mai este prevăzută şi achiziţia a 100 de saltele şi 200 de pături cu care să fie aprovizionate adăposturile.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, cpt. Ciprian Sfreja, a declarat că alarmele pot acoperi 80% din suprafaţa judeţului, restul de 20% din populaţie putând fi informată prin alte mijloace.

Totodată, în zonele rurale, unde nu există sirene, alarmarea populaţiei se face prin intermediul clopotelor de la biserici.

În ceea ce priveşte adăposturile subterane, la Braşov există 145 de astfel de locuri, în principal la subsolurile blocurilor, însă nu toate sunt funcţionale, pentru că locatarii le-au transformat în depozite sau beciuri.

„În multe dintre adăposturile publice, locatarii le-au transformat în beciuri, au depozitat acolo mobilă şi alte obiecte. Ideea este că populaţia este obligată să elibereze aceste locuri, în termen de 24 de ore, în cazul în care se dau semnalele de alarmare. De asemenea, acestea trebuie prevăzute cu uşă cu garnitură pentru a nu intra aerul, precum şi cu o ieşire de siguranţă. Am fost în câteva locuri şi aveau uşi şi chiar era curat adăpostul“, a spus purtătorul de cuvânt al ISU Braşov, cpt. Ciprian Sfreja.

În schimb, în centrul vechi, nu există niciun adăpost subteran pentru că majoritatea locuinţelor sunt foarte vechi, iar acestea nu au fost prevăzute cu adposturi în caz de dezastre.

În acest caz, se pot folosi parcările subternane, însă trebuie prevăzute cu uşi.

Reprezentantul ISU Braşov a mai precizat că, în timpul exerciţiului de miercuri, braşovenii nu au reacţionat la alarmă, însă asociaţiile de proprietari vor primi instrucţiuni pentru a informa locatarii ce trebuie să facă şi unde să se adăpostească în cazul unor situaţii de pericol.

Ploieşti: Exerciţiu naţional de alarmare cu aparatură veche de peste 50 de ani

Sirenele s-au auzit, miercuri dimineaţă, în Ploieşti, în cadrul exerciţiului naţional de înştiinţare, avertizare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă. În oraş există o singură sirenă electronică, iar cele electrice, montate pe blocuri, sunt de pe “vremea războiului”.

„Acesta a fost un exerciţiu” - a fost mesajul care abia s-a auzit, în centrul Ploieştiului, miercuri, după ce sirenele au fost pornite. Cel care a rostit aceste cuvinte a fost Gabriel Neacşu, consilier în cadrul Compartimentului Protecţie Civilă din Primăria Ploieşti.

Galerie foto

Exerciţiu alarmă Ploieşti

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Neacşu a declarat corespondentului MEDIAFAX că în Ploieşti există o singură sirenă electronică, care permite şi emiterea unui astfel de mesaj. De altfel, consilierul spune că aparatura folosită pentru astfel de alarmări este învechită.

„Sirena electronică e de prin anii 2000. E singura pe care o avem de acest fel. Cele electronice permit şi emiterea mesajelor vocale. Poţi spune populaţiei ce s-a întâmplat, ce să facă”, a declarat Neacşu.

Consilierul a adăugat că sirene electrice provin de pe „vremea războiului” şi au apărut probleme.

„Celelalte sirene pe care le avem sunt electrice, de prin anii `60 - `70. Sunt generaţia anilor `50, cele care, practic, au făcut războiul. Pe blocuri sunt 25 de sirene electrice şi la agenţii economici 40. Cele de pe blocuri sunt foarte vechi. Funcţionează toate. Problema care a apărut este că unele nu mai pot fi comandate de la distanţă, pot fi comandate, ci doar local. Operatorul de telefonie a înlocuit în anumite zone ale oraşului reţeaua fir cu fibră optică şi nu mai e compatibilă cu sistemele noastre”, a mai precizat Gabriel Neacşu.

La Compartimentul Protecţie Civilă din Primăria Ploieşti mesajele emise de ISU sunt primite pe o aparatură de acum aproape 20 de ani.

„Avem anul acesta deja aprobată, prin buget, achiziţionarea a 10 sirene electronice. Cu investiţia de anul acesta nu vom mai fi atât de vechi”, a mai declarat consilierul din cadrul compartimentului Protecţie Civilă.

Potrivit ISU Prahova, la nivelul judeţului există 313 de sirene, 72 electronice şi 241 electrice.

„În anul 2016, ISU Prahova a organizat 59 exerciţii de alarmare la nivelul localităţilor, acţiuni derulate în colaborare cu comitetul judeţean şi comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, instituţiile publice cu atribuţii în managementul situaţiilor de urgenţă şi operatorii economici sursă de risc” arată ISU Prahova.

Pe 13 noiembrie 2016, a avut loc, în Ploieşti, ultima alarmare de acest gen, atunci fiind scos la iveală faptul că cele 93 de adăposturi în care populaţia ar putea fi direcţionată în caz de cutremur sau alte calamităţi, existente în Ploieşti, nu au mai fost igienizate de 9 ani, iar multe sunt inundatate sau transformate în depozite pentru mobilă şi murături.

------------------------------------------------------------------------

Înştiinţarea, avertizarea, prealarmarea şi alarmarea se realizează în scopul dispunerii măsurilor de protecţie a populaţiei şi bunurilor materiale, precum şi pentru limitarea efectelor dezastrelor. Cele mai des întâlnite situaţii în care este alarmată populaţia, prin intermediul sirenelor electrice şi electronice, au loc pe timpul inundaţiilor, când este semnalată iminenţa producerii unor viituri care să pună în pericol viaţa persoanelor.

Sistemul de alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanţe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă.

Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificaţii sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate.

La nivel naţional, există peste 7.700 astfel de mijloace, care pot fi utilizate în cazul unor dezastre sau alte situaţii de protecţie civilă, modul de acţionare a acestora fiind realizat local sau centralizat, din dispecerate.

Citeşte şi: COD PORTOCALIU de ninsori abundente şi COD GALBEN de ploi şi vânt, în vigoare pentru două zile

Citeşte şi: EXERCIŢIU de testare a sirenelor de alarmare în caz de dezastru: Peste 7.700 de sirene vor suna săptămâna viitoare în toată ţara