Florian Bodog susţine că se ia în considerare reintroducerea vaccinării copiilor la şcoală, dar şi demararea unei campanii de vaccinare.
„Şi eu când eram copil, am fost vaccinat la şcoală. Se ia în calcul şi acest lucru, însă subiectul este destul de sensibil pentru că toată gestionarea stării de sănătate a copilului o face medicul de familie”, a afirmat minstrul Sănătăţii. (…) Am transmis deja la CNA un mesaj care probabil va fi transmis fiecărei televiziuni. În acelaşi timp, pregătim şi o campanie foarte intensă pentru absolut toate programele de vaccinare care urmează să le demarăm. În momentul de faţă, ştiţi că pregătim achiziţia pentru vaccinul pneumococic”, a spus ministrul Sănătăţii.
Ministerul ar putea introduce, în legea vaccinării, şi interzicerea copiilor nevaccinaţi în şcoli, după modelul altor ţări din Uniunea Europeană.
„Am luat şi eu la cunoştinţă de decizia ministrului Sănătăţii din Italia care a hotărât că copiii care nu sunt vaccinaţi nu vor avea acces la programele de şcolarizare plătite de stat. Aceasta este oarecum în linie cu legea vaccinării pe care o propunem noi. Este deja aplicată în Franţa, vedem că şi în Italia s-a luat această hotărâre tocmai din cauza epidemiei de rujeolă”, a declarat Florian Bodog, ministrul Sănătăţii.
Premierul Sorin Grindeanu a atras atenţia că înainte de a aplica sancţiuni, statul trebuie să asigure dozele necesare pentru vaccinare.
„Înainte de a lua decizii de acest tip prin care să obligi sau să excluzi copiii care nu se vaccinează, noi ca stat trebuie să facem altceva: să fim în stare să asigurăm stocul de vaccinuri (…) şi după aceea, să începem să facem acţiuni de acest tip. Deocamdată, ne aflăm în situaţia pe care v-am spus-o. Se acţionează încercând să acoperim crizele venite din trecut pe diverse paliere, după care se aşează acest cadru, după aceea putem vorbi. Datoria noastră în acest moment ca stat este să le avem înainte de a începe cu diverse sancţiuni”, a explicat premierul.
Premierul a afirmat că moartea celor 26 de copii cauzată de rujeolă ar trebui să fie un semnal de alarmă şi o „trezire la realitate”, precizând că „în mod sigur în UE nu se întâmplă aşa ceva”.