Video FOCUS: Ce presupune parteneriatul public-privat pentru construirea de spitale - VIDEO

Investiţia în infrastructura spitalelor româneşti stagnează de 26 de ani, la fel ca investiţia în autostrăzi.

Lucrurile ar trebui să se schimbe însă în sistemul de Sănătate, odată cu semnarea unui memorandum în şedinţa de Guvern din 24 august, unde s-a dat drumul finanţării din fonduri private pentru construirea unei noi clădiri pentru Institutul de Boli Cardiovasculare „CC Iliescu” de la Fundeni şi pentru o clădire nouă la Spitalul de Pediatrie „Marie Curie”.

Pentru spitalul „Marie Curie” a fost identificat terenul pe care urmează a fi realizată reorganizarea şi extinderea spitalului, în prezent acesta aflându-se în domeniul public al statului şi în administrarea Primăriei Sectorului 4, fiind necesară trecerea în administrarea Ministerului Sănătăţii. Reorganizarea şi extinderea ar transforma acest spital în primul spital regional de urgenţă pentru copii din România, cu toate facilităţile necesare îngrijirii pediatrice.

Medicul Cătălin Cîrstoveanu, şeful secţiei de Neonatologie a Spitalului „Marie Curie”, spune că deşi este cel mai mare şi mai bine dotat spital pediatric din România, acesta este cu mult în urma unităţilor sanitare occidentale în ceea ce priveşte nivelul de tehnologie medicală şi spaţiu de funcţionare. De ani de zile încearcă să atragă atenţia autorităţilor că pediatria este neglijată în România, aşa că a pregătit deja, din proprie iniţiativă, împreună cu colegii săi, un studiu de fezabilitate pentru extindere şi un proiect de spital cu tot ceea ce e necesar.

„În prezent, Spitalul „Marie Curie” oferă servicii medicale care nu se regăsesc nicăieri altundeva în ţara asta, însă cu toată această dezvoltare, este departe de a se numi un spital regional de urgenţă aşa cum există în toată lumea civilizată. Văzând aglomeraţia de cauze, văzând că în fiecare zi sunt pacienţi pe care-i refuzăm la reanimarea de nou-născuţi, la chirurgie cardiacă, avem un singur neurochirurg care operează, nu avem gardă suficientă, deci foarte multe lipsuri şi cu toate acestea avem rezultate foarte bune în ceea ce facem, normal că s-a născut ideea de a dezvolta aceste servicii”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Cîrstoveanu.

El a explicat că spitalul ar avea nevoie de un centru de dializă mai mare fiindcă nu sunt destule locuri. De asemenea, la „Marie Curie” ar urma să fie primul centru de radioterapie pentru copii din ţară. În momentul de faţă, spune Cîrstoveanu, medicii pleacă în străinătate cu pacienţii pentru tratamente de radioterapie, iar costurile sunt enorme. Din cauza lipsei de dotări, în România se operează doar 30% din pacienţii cu probleme cardiace.

„Se găsesc scuze întotdeauna, nu sunt 100 de milioane de euro, dar banii noştri unde sunt, te întrebi. Nu ştiu cum de 100 de milioane reprezintă o problemă pentru ţara asta când noi ne lăsăm, cu bună ştiinţă, copiii netrataţi să moară. Despre asta am atras atenţia întotdeauna, nu e ca la adulţi, unde sunt spitale, în România nu avem infrastructură şi personal medical pentru tratarea copiilor. Apropo, e o discuţie lungă despre faptul că se operează copii şi la spitalele de adulţi. Vlad Voiculescu a văzut că e nevoie şi că se poate”, a spus Cîrstoveanu. El a mai precizat că nevoia este a ţării, a noastră tuturor.

„Am înţeles foarte bine care este nevoia ţării şi avem nevoie, printre altele, de un centru de imagistică, un centru de oncologie, mai multe săli de operaţii, un centru de traumă, un centru de neurochirurgie, un centru de chirurgie cardiacă mai mare, un centru pentru părinţii care trebuie să stea cu copiii la spital. De asemenea, vom avea un centru de oncopediatrie separat care va fi conectat tot de vechiul spital, iar clădirea veche va fi reanalizată, spaţiile trebuie regândite, reamenajate. Practic, proiectul cuprinde extinderea spitalului, care va contribui la scăderea drastică a mortalităţii în cazul copiilor, apoi reamenajarea vechiului spital şi construcţia secţiei noi de oncopediatrie”, a mai spus Cîrstoveanu.

În ceea ce priveşte clădirea care găzduieşte Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” din Bucureşti, aceasta este clasificată, conform ultimei expertize tehnice, ca având risc seismic II, după ce a fost afectată atât de cutremurul din 1977 cât şi de cele ulterioare, a explicat, pentru MEDIAFAX, managerul spitalului, Şerban Bubenek.

Clădirea nu a beneficiat de investiţii pentru reabilitare de la data construcţiei (1969-1975), fiind într-un stadiu avansat de degradare nu doar din punctul de vedere al structurii, dar şi din cel al reţelelor de instalaţii şi al finisajelor interioare. Nu demult, într-una din sălile de operaţii au apărut fisuri în structură chiar în timp ce se opera în sală. Problema a fost remediată, dar pericolul degradării nu a dispărut.

În ciuda acestor condiţii improprii de funcţionare, în această instituţie este concentrată o parte însemnată a tratamentului pe inimă din România. Terenul pe care urmează să fie amplasată noua construcţie aparţine domeniului public al statului şi se află în administrarea Ministerului Sănătăţii prin Institutul Clinic Fundeni.

„Clădirea spitalului este construită în perioada 1965 - 1970 şi de la bun început nu a fost dedicată unui spital cu facilităţi chirurgicale, ci mai mult unui spital de boli TBC, ulterior s-a crezut că va fi un spital de boli ORL, în final s-a mutat aici ceea ce se numea la vremea respectivă cardiologia bucureşteană din Piaţa Lahovari şi s-a format Centrul de Boli Cardiovasculare, cunoscut astăzi ca Institutul de Boli Cardiovasculare „CC Iliescu”. În această clădire, noi convieţuim într-o formă dificilă, deţinem cam două treimi din spaţiu, iar restul este al Institutului Fundeni. Bineînţeles această clădire nu a fost gândită de la bun început cu anumite circuite chirurgicale şi preocuparea noastră majoră a fost să avem circuite foarte bune, sterile. După nenumărate eforturi susţinute de-a lungul anilor, avem condiţii care se compară cu orice spital din România, inclusiv cele private”, a explicat, pentru MEDIAFAX, Bubenek.

El a spus că problema majoră este cea a riscului seismic şi că se ştia acest lucru încă din 1991, când s-a comandat o expertiză care a arătat că cele două clădiri, şi „CC Iliescu” şi Institutul Fundeni, au bulină roşie. Între timp, Institutul Fundeni a fost consolidat, însă la „CC Iliescu” nu s-au făcut lucrări de consolidare.

„Începând cu anul 2005, noi am adresat tuturor miniştrilor Sănătăţii, din trei în trei luni, un raport în care spuneam că există acest risc seismic major. Bulină roşie înseamnă că la peste patru grade pe scara Richter, clădirea cu bulină roşie se prăbuşeşte. Însă, ultima expertiză din noiembrie 2015 încadrează clădirea în risc seismic II, cu un punctaj foarte aproape de clasa de clădiri cu risc seismic I. În cadrul unui cutremur major, se vor produce deteriorări severe la structura de rezistenţă a clădirii, cu posibile prăbuşiri de pereţi şi posibile victime”, a explicat managerul spitalului.

Bubenek a mai spus că la „CC Iliescu” se rezolvă jumătate din cazurile de chirurgie cardiacă, 70% din cazurile de chirurgie vasculară şi peste jumătate din toate operaţiile de urgenţă din ţară, fie că sunt de chirurgie cardiacă sau vasculară. De asemenea, la „CC Iliescu” se rezolvă 25% din cardiologia intervenţională (montarea de pacemakere, stimulatoare cardiace). Pe scurt, dacă spitalul suferă probleme de structură în cazul unui seism, situaţia devine foarte gravă.

Construirea unei noi clădiri ar costa undeva la 40-50 de milioane de lei, iar dacă se va aduce echipament medical de ultimă performanţă, atunci costurile se pot ridica şi la 90 de milioane de lei, a explicat Bubenek.

Parteneriatul public-privat nu înseamnă privatizarea sistemului de sănătate, fiindcă statul va da banii înapoi în rate investitorului, de-a lungul a 25-30 de ani, şi este o formulă utilizată în ţările occidentale, a explicat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, la şedinţa de Guvern de miercuri.

„Pentru acest tip de parteneriat public-privat va exista din partea statului o singură remuneraţie, care se numeşte plata de disponibilitate, remuneraţie care va fi pusă la dispoziţie de către stat, va fi plătita de către stat, doar dacă vor fi îndeplinite de la bun început anumite criterii de performanţă foarte clare şi trecute în contract. Practic, mutăm o parte din sarcina administrativă a spitalului, cea care ţine de clădire, de infrastructură în general, o mutăm pe umerii unui partener privat, partener privat care trebuie să-şi asume asta şi care dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract va trebui să primească penalităţi, respectiv să primească o plată de disponibilitate redusă”, a declarat Voiculescu la şedinţa de Guvern de miercuri.

Citeşte şi: 147 de turişti au fost păgubiţi de agenţia Genius Travel / Prejudiciul se ridică la 136.000 de euro

Citeşte şi: Un reprezentant al diasporei susţine că 10 români ar fi murit în urma cutremurului din Italia/ Consilier local: Circa 100 de români trăiesc în Amatrice

Citeşte şi: Administraţia Lacuri Parcuri şi Agrement din Bucureşti nu mai poate încheia contracte comerciale

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii: Răniţii în urma incendiului de la Petromidia au o stare generală bună

Citeşte şi: Peste 200 de persoane, din judeţul Bistriţa, au protestat în faţa unui depozit ecologic: “Ne-am săturat de mirosul acesta cumplit! Nu se mai poate!" - FOTO

Citeşte şi: O nouă amânare pentru Pasajul Auto de la Piaţa Sudului până la data de 31 decembrie 2018 / Lucrările trebuiau finalizate în decembrie 2015

Citeşte şi: Motivarea condamnării torţionarului Ion Ficior la 20 de ani de închisoare cu executare: Regimul lui a dus la lichidarea fizică şi psihică a deţinuţilor