Fostul ministru al Comunicaţiilor Nagy Zsolt, condamnat la în dosarul privatizărilor strategice, pus în libertate

Potrivit sentinţei pronunţate miercuri de Tribunalul Ilfov, Nagy Zsolt este obligat ca, pe durata termenului de supraveghere, respectiv de la 4 octombrie 2017 până la 26 ianuarie 2020, să se supună mai multor măsuri de supraveghere.

„Instanţa dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului Nagy Zsolt de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii, mandat emis în baza sentinţei penale nr. 488/2015 pronunţate de către Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală. Obligă pe condamnatul Nagy Zsolt ca, pe durata termenului de supraveghere (de la 04.10.2017 şi până la 26.01.2020), să se supună măsurilor de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov, la datele fixate de acest Serviciu, să primească vizitele persoanei desemnate cu supravegherea sa, să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă si orice deplasare care depăşeşte 5 zile, să comunice schimbarea locului de muncă, să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă. Fără cale de atac”, se arată în documentul citat.

Procesul „privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii din partea lui Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau au aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

În dosarul privatizărilor strategice, Nagy Zsolt a fost condamnat de ÎCCJ la 4 ani de închisoare cu executare, iar fostul ministru al Economiei, Codruţ Sereş, a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

Cea mai mare pedeapsă a fost primită de Stamen Stanchev, care execută 5 ani şi 2 luni. Nagy a fost încarcerat în Penitenciarul Rahova în ianuarie 2015.