Franţa propune României creşterea preţului la gaze ca măsură de eficientizare a sectorului energetic

"Alte elemente care favorizează investițiile (sunt - n.r.) organizarea de licitații la nivel local care să impună performanța în administrarea rețelelor de energie, actualizarea prețurilor la gaze şi electricitate, plata datoriilor şi dezvoltarea unei burse de energie la Bucureşti", se arată în Cartea Albă a Energiei elaborată de Ambasada Franței la Bucureşti, CCIFER şi Secția română a Consilierilor pentru Comerț exterior ai Franței.

Documentul cuprinde zece propuneri pentru relansarea sectorului energetic.

În ultimii ani, distribuitorii de gaze au cerut Guvernului în fiecare an creşterea preţului gazelor naturale, motivând pierderi financiare din cauza tarifelor considerate prea mici.

Cei mai importanţi distribuitori de gaze care activează pe piaţa românească sunt GDF Suez Energy România, subsidiară a grupului franco-belgian GDF Suez, şi E.ON România, din grupul german de utilităţi E.ON.

Potrivit instituţiilor care au elaborat proiectul, aplicarea măsurilor va avea ca efect şi protejarea mediului înconjurător, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții pe termen lung şi creşterea securității şi a independenței energetice a României.

Proiectul, denumit Cartea Albă a Energiei, a fost lansat miercuri, într-o conferință de presă, şi a fost realizat în urma analizării problemelor cu care se confruntă domeniul energetic din România. Soluțiile propuse sunt în corelație cu strategia energetică a României şi cu măsurile adoptate de Uniunea Europeană.

"Companiile franceze îşi doresc o colaborare cu autoritățile române pentru a putea pune în aplicare măsurile concrete care vor permite o mai bună valorizare a potențialului imens pe care îl are România în sectorul energetic şi care îi vor permite să devină competitivă la scară europeană", a declarat în comunicat ambasadorul Franței la Bucureşti, Henri Paul.

Potrivit lui Yvonnick David, administrator al CCIFER şi coordonatorul proiectului Cărtii Albe, dacă România vrea să fie un jucător energetic la nivel regional şi european şi dacă autoritățile vor să reducă facturile la energie pentru toţi consumatorii, atunci "trebuie" să aplice soluțiile cuprinse în Cartea Albă a Energiei.

Cele zece măsuri sunt grupate pe trei direcții strategice principale, respectiv îmbunătăţirea eficienței energetice, crearea unei piețe energetice echitabile şi armonizarea acesteia cu piaţa europeană.

Printre măsurile propuse de partea franceză se numără creşterea eficienței energetice a clădirilor şi reducerea consumului de energie, cu efecte directe în scăderea valorii facturilor la energie.

Potrivit documentului citat, România poate să creeze un program operaţional prin care să aloce 4% din Fondul European pentru Dezvoltare Regională, respectiv 359 milioane de euro până în 2013, pentru proiecte privind creşterea eficienței energetice a clădirilor.

Potrivit instituţiilor franceze, investițiile în domeniul energiilor regenerabilelor ar putea ajunge la 7-10 miliarde de euro în următorii zece ani.

O altă propunere vizează dezvoltarea cogenerării (producţie simultană de electricitate şi căldură). Potrivit proiectului, România este a treia piață din Europa în privinţa sistemelor centralizate de încălzire urbană, dar 96% din rețelele de termoficare urbane sunt învechite. România are aproximativ 30 de instalații de cogenerare funcționale, amplasate în cele mai mari 30 oraşe din țară, şi aproximativ 100 de rețele de termoficare.

De asemenea, pentru a "câştiga încrederea investitorilor", România trebuie să dezvolte o "viziune de durată şi transparentă", care să includă surse de finanțare a investiţiilor, stabilitatea cadrului de reglementare în domeniu şi transparența relațiilor între investitori.

De asemenea, proiectul vizează comasarea instituţiilor care au atribuţii de reglementare în domeniul energiei într-o singură entitate.

"În locul celor patru ministere şi două autorități de reglementare cu atribuții în domeniul energiei, ar fi nevoie de comasarea responsabilităților statului, pe de o parte, şi a autorităților de reglementare, pe de altă parte, într-o singură entitate tutelară şi o singură entitate de reglementare. Măsura este în conformitate cu normele europene", se arată în document.

O altă măsură este garantarea accesului transparent şi echitabil pentru operatorii de distribuţie la gazele din producţie internă.

"Aproape 75% din consumul anual de gaz al României este asigurat din resurse interne. Prețul gazului de producție internă este mai mic decât cel de pe plan european. În aceste condiții, este necesar ca mecanismele de alocare a cantităților de gaze şi excepțiile avute în vedere la aplicarea acestora să se înscrie într-un cadru de nediscriminare şi de transparență, în concordanță cu legislația europeană", potrivit sursei citate.