Generalul (r) Ştefan Dănilă, fost sef al SMG: Este greu de crezut că un investitor serios va dezvolta o linie tehnologică valabilă doar pentru patru corvete

„Construirea în România a acestor fregate, sau a unei importante părţi a acestora este de dorit, desigur. Existenţa unor facilităţi care permit deja construcţia de astfel de nave ar putea fi un avantaj. Prezenţa unor companii importante în această industrie ar putea însemna un adevărat motor pentru economia românească. Şantierele navale existente, precum şi posibilităţile de dezvoltare ale unora noi ar trebui să fie suficiente pentru atragerea de investiţii. Din păcate flota comercială a României, de stat sau privată nu oferă nicio perspectivă de dezvoltare a acestei industrii. O cerere din partea Ministerului Apărării ar putea însemna un început, dar nu este suficient. Îmi este greu să cred că un investitor serios va dezvolta o linie tehnologică valabilă doar pentru patru corvete, fără a avea certitudinea că facilitatea nu va putea să producă şi altceva, pe o perioadă mai lungă de timp. Dar poate fi un început”, a spus, pentru MEDIAFAX, fostul şef al Statului Major General al Armatei(SMG).

În context, Dănilă a remarcat că în proiectul de Hotărâre de Guvern pentru procedura de achiziţii a corvetelor, aflat în dezbatere publică, există o anomalie, respectiv „în HG se vorbeşte despre excepţia datorată unui acord guvern la guvern, iar procedura efectivă trimite la evaluare de ofertă pe baza preţului cel mai mic”.

„Lucrurile par să găsească o cale firească şi legală. Doar că în HG se vorbeşte despre excepţia datorată unui acord guvern la guvern, iar procedura efectivă trimite la evaluare de ofertă pe baza preţului cel mai mic. Acordul guvern la guvern ar presupune o negociere multilaterală, cu implicaţii semnificative pentru securitate, cu garanţii guvernamentale şi, de ce nu, cu un tratat bilateral bine consolidat, cel puţin la fel cu cel care a făcut posibilă implicarea Marii Britanii şi Franţei în război la atacarea Poloniei de către Germania”, spune fostul şef al SMG.

El şi-a exprimat temerea că documentele de achiziţie a corvetelor ar putea fi „doar formalizarea juridică a unei decizii deja luate”: „aşa cum arată în acest moment stadiul procedurii de achiziţii de corvete, dacă s-ar respecta toate regulile, ar putea genera o investiţie şi o achiziţie, cel mai devreme, anul viitor. Dacă nu cumva documentele elaborate sunt doar formalizarea juridică a unei decizii deja luate, pe criterii mai mult sau mai puţin transparente”.

Nerespectarea Directivei europene în materie de achiziţii militare atrage infrigement-ul

De asemenea, fostul şef al Armatei a atras atenţia că „achiziţiile de tehnică militară se supun reglementărilor internaţionale, în primul rând Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice, inclusiv excepţiilor prevăzute în aceasta” şi că o încălcare a acesteia duce la declanşarea procedurii de infringement, cu repercusiuni destul de grave”. Însă, cu toată existenţa reglementărilor internaţionale şi interne, practica cea mai utilizată este cea  a „modificării actelor normative în funcţie de contractant”, a susţinut generalul Dănilă.

„Achiziţia de avioane de luptă a fost realizată printr-o lege care are la bază o Concepţie aprobată de CSAT. Dar nimeni nu a sesizat că au fost cel puţin trei astfel concepţii aprobate în CSAT, în cinci ani. Ultima s-a refăcut după ce premierul de atunci a decis sursa de achiziţie. Pentru modernizarea fregatelor au fost elaborate cel puţin la fel de multe documente, programul a fost împărţit în mai multe etape, s-au făcut mai multe încercări nereuşite, ca, în final această modernizare să devină un element de offset al unui alt program, cel de achiziţii de corvete. Promisiunile către Forţele Navale se fac, de regulă, în preajma Zilei Marinei. După o lună se mai estompează”, a exemplificat generalul Dănilă.

În ceea ce priveşte offset-ul, ideea sa este că „statul care achiziţionează echipamente militare să beneficieze de investiţii conexe din partea vânzătorului sau a firmelor partenere, astfel încât să poată susţine economic investiţia făcută”:„Aşadar, această legătură între cele două achiziţii este greu de realizat. Totuşi, deoarece modernizarea este considerată a fi necesară, iar aceasta ar presupune anumite costuri, un demers precum cel menţionat nu ar fi ceva nefiresc”.

Referitor la cazul particular al achiziţiei de corvete, fostul şef al SMG a amintit că „guvernarea <tehnocrată> a luat o decizie la nivel de guvern, printr-o Hotărâre de Guvern”, dar că „lipsa de experienţă politică, adică de guvernare, a generat un act fără valoare, corect atacat de noua majoritate”.

„Discutarea principalelor programe de achiziţii de echipamente militare, chiar dacă nu a fost făcută în baza unei Analize Strategice, a avut loc la nivelul Parlamentului, ceea ce îi dă legitimitate juridică. Desigur, aceste programe au la bază Documentele cu Nevoile Misiunii şi Documentele cu Cerinţele Operaţionale, elaborate la nivelul categoriilor de forţe şi avizate prin comisiile constituite la nivelul SMG şi minister”, a mai spus fostul şef al SMG.

Generalul Dănilă a remarcat că, deşi decizia de alocare a 2 la sută din PIB pentru Apărare a fost intens promovată „nici un program de achiziţii nu a fost efectiv pus în practică” şi că, deşi „după instalarea noului guvern, ministrul Apărării a cerut urgentarea procedurilor şi punerea în practică a aprobărilor date de Parlament”, totuşi „ceva nu a fost tocmai aşa cum se dorea”.

De fapt, existenţa unui Plan de inzestrare a Armatei, bazat pe 2 la sută din PIB este anterioară anului 2017.

„Acel Plan era deja aprobat pentru o perioadă de zece ani (aşa este formatul), construit pe un buget de 2 % din PIB, ba chiar că era parte dintr-un Program mai mare, de modernizare a Armatei. În fapt, un Plan de înzestrare bazat pe 2% din PIB s-a aprobat încă din 2013, atunci când, de fapt s-a hotărât creşterea finanţării apărării. Conform acelei decizii, din 2015 trebuiau alocate fonduri de 2% din PIB. Aşadar, actualizarea probabil că s-a făcut în acest sens”, a spus generalul.

El a susţinut principiul şi acţiunea achiziţiei de echipamente pentru Armată, pentru că multe din acestea sunt „mult depăşite moral, dar, multe dintre ele şi fizic”.

Însă, pentru că asemenea achiziţii sunt „foarte costisitoare”, ceea ce presupune „o mare responsabilitate” este necesar ca o decizie să se ia în baza unei „profunde analize strategice”.

„Dezvoltarea anumitor capabilităţi în domeniul securităţii, respectiv apărării naţionale se face, în majoritatea statelor ca urmare a unei profunde analize strategice. Drept urmare a acestei analize, funcţie de ameninţările probabile şi de posibilităţile de contracarare a acestora se iau deciziile importante, cea mai importantă fiind achiziţia de echipamente”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, generalul (r) cu patru stele Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei.

Citeşte şi: Proiect al MApN: Ministerul va cumpăra patru corvete, până în 2024. Investiţia se ridică la 1,6 miliarde de euro