Ghidul alegătorului. Tot ce trebuie să ştii despre alegerile europarlamentare şi referendumul de duminică, 26 mai

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transmis că numărul total de alegători cu drept de vot este de 18.968.840 de persoane, din care un număr de 700.843 de români cu drept de vot au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, fiind posesori de paşaport CRDS.

Pentru alegători, AEP a anunţat că a organizat 18.730 de secţii de votare pe teritoriul României.

Totodată, pentru românii din Diaspora, Ministerul de Externe a organizat un număr de 441 de secţii de votare, precizând că numărul secţiilor este unul record comparativ cu scrutinele de la europenele din 2007, 2009 şi 2014 când au fost organizate 190 de secţii. Acestea sunt organizate în sediile misiunilor diplomatice şi consulare ale României, în sediile institutelor culturale din străinătate, în cadrul consulatelor onorifice, dar şi în alte locaţii. Cele mai multe secţii de votare sunt organizate în Italia (76), Spania (50), Republica Moldova (36), SUA (31), Marea Britanie (29), Germania (25), Franţa (17), Austria (9), Belgia (8).

Totodată, AEP a anunţat că, pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, au fost comandate 20.104.459 de buletine de vot pentru a fi folosite la secţiile de vot din România, iar pentru cele din străinătate un număr de 1.333.500 de buletine de vot.

Votanţii trebuie să ştie că:

- Votarea începe la ora 7.00 şi se termină la 21.00.

- Veţi prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secţiei de votare.

- După scanarea actului de identitatea şi validarea alegătorului, acesta se va deplasa înspre membrii biroului electoral. Dacă nu se încadrează în condiţiile legale, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia o decizie în acest sens.

- Aveţi opţiunea de a vota doar la europarlamentare sau doar la referendum. Dacă nu doriţi să votaţi la referendum, membrii biroului electoral al secţiei de votare vor trage o linie în dreptul spaţiului pentru semnătură pentru referendum de pe listele permanente şi viceversa la alegerile europarlamentare .

După semnarea sau înscrierea şi semnarea pe lista electorală suplimentară veţi primi trei buletine de vot, unul pentru europarlamentare şi două pentru referendum.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ştampila de control a secţiei de votare. Dacă aceasta lipseşte, votul va fi declarat nul!

Aplicaţi ştampila cu menţiunea “VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit, respectiv opţiunii de la referendum.

Îndoiţi buletinul, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secţiei de votare să rămână în afară, şi introduceţi-l apoi în urnă corespunzătorare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri şi referendum) astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă greşiţi aplicarea ştampilei, puteţi cere un nou buletin de vot, dacă nu a fost introdus în urnă. Primul va fi anulat.

Restituiţi ştampila şi primiţi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” (buletine) sau un timbru autocolant (cărţile de identitate). Se va aplica un singur autocolant, indiferent dacă votaţi doar la referendum sau la europarlamentare.

Alegătorii care nu se pot deplasa la secţia de votare din cauză de boală sau invaliditate pot solicita urna specială (mobilă) de la secţia de votare cea mai apropiată de locul în care se află în ziua alegerilor printr-o cerere scrisă însoţită de documente justificative. Cererea se face cel târziu în preziua alegerilor.

În ziua alegerilor, o echipă formată din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se află alegătorul, cu urna specială şi materialele necesare votării. Fiecare secţie de votare are o singură urnă specială, care trebuie să fie la ora 21:00 înapoi la secţia de votare.