Guvernul a adoptat OUG pentru introducerea salariului minim diferenţiat/ Prima reacţie din partea reprezentanţilor unor companii străine în România

”Guvernul a aprobat o ordonanţă de urgenţă care modifică o serie de acte normative, printre care Codul Muncii - Legea nr. 53/2003, şi Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Modificările aduse Codului Muncii vizează crearea cadrului legal pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor şi al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferenţiat pentru anumite categorii de salariaţi: pentru salariaţii care sunt încadraţi pe studii superioare, precum şi pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii.

Ordonanţa de urgenţă nu a figurat pe ordinea de zi publicată de Guvern, intrând pe ordinea de zi suplimentară.

”OUG modifică Codul Muncii şi introduce definiţia de salariu minim diferenţiat. Ordonanţa de urgenţă nu conţine sume. După publicarea OUG în Monitorul Oficial, în baza acestei ordonanţe de urgenţă se va da o Hotărâre de Guvern în care să fie menţionate sumele”, au precizat pentru MEDIAFAX surse din Ministerul Muncii.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a susţinut joi, la Parlament, că Executivul ar putea să discute, în şedinţa de vineri, ordonanţele privind instituirea unui salariul minim diferenţiat şi înfiinţarea fondurilor suverane, dacă actele normative vor primi toate avizele necesare.

„Dacă sunt toate avizele întrunite, înseamnă că în şedinţa de Guvern de mâine putem să avem şi acest prim act normativ aprobat, vizavi de salariul minim pe economie”, a declarat, joi, la Parlament, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la finalul unei întrevederi cu liderul PSD, Liviu Dragnea.

Ministerul Muncii a trimis, la sfârşitul săptămânii trecute, spre avizare interministerială, un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede introducerea unui salariu minim diferenţiat în funcţie de vechime şi de studii, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse guvernamentale.

Salariul minim brut ar urma să crească de la 1.900 de lei pe lună la 2.080 de lei pe lună, iar pentru persoanele cu studii superioare şi pentru cele cu minimum 15 ani vechime, salariul minim brut creşte la 2.350 de lei pe lună.

Pe 24 octombrie, premierul Viorica Dăncilă a anunţat că este posibil ca salariul minim să fie majorat de la 1 decembrie.

„Am discutat cu sindicatele. Vom vedea dacă e oportun de la 1 decembrie sau 1 ianuarie”, a precizat şeful Executivului.

Dăncilă a adăugat că este de acord cu salariu diferenţiat, în funcţie de studii şi că măsura nu este discriminatorie, aceasta aplicându-se şi în alte state membre.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a publicat pe 20 octombrie propuneri de creştere a salariului minim, astfel:

1. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2080 lei/lună, începând cu 1 noiembrie 2018.

2. Introducerea unui salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii pe posturi pentru care sunt necesare studii superioare conform Clasificării Ocupaţiilor din România (COR).

3. Creşterea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la nivelul de 2350 lei/lună pentru angajaţii cu 15 ani vechime, începând cu 1 noiembrie 2018.

Prima reacţie: Firmele franceze din România cred că majorarea salariului minim va afecta companiile şi economia

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) apreciază că modificările salariului minim în forma anunţată de Guvern pot afecta întreaga economie a ţării, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă, reflectată într-un final în majorarea preţurilor.

Aceste modificări, anunţate într-un orizont de timp foarte scurt, impactează predictibilitatea şi stabilitatea fiscală, arată un comunicat al CCIFER.

De asemenea, majorarea salariului minim afectează capacitatea întreprinderilor, mai ales mici şi mijlocii de a ajusta corespunzător bugetele, care sunt stabilite încă de la sfârşitul anului anterior. „Ne referim aici nu numai la majorările de salarii minime, ci la întreaga grilă de salarizare, care trebuie să fie ajustată în noile condiţii, fără a fi corelată cu productivitatea muncii”, spune asociaţia.

De altfel, în termeni de productivitate, România este la finalul listei printre ţările din Uniunea Europeană. Rata de productivitate ajustată în funcţie de salariu în România a scăzut în majoritatea sectoarelor, tocmai datorită creşterilor salariale disproporţionate. Efectele acestei majorări vor fi resimţite pe termen lung prin scăderea atractivităţii ţării pentru investitorii străini, prin creşterea costurilor cu forţa de muncă.

O altă problemă este dată de stabilirea salariului minim în funcţie de vechimea în muncă, care va crea o birocraţie excesivă şi va reprezenta un alt argument în defavoarea performanţei.

CCIFER consideră că stimulentele financiare acordate salariaţilor pentru vechimea în muncă trebuie să rămână reglementate prin sporul de vechime şi acordate în baza negocierii dintre partenerii sociali, în funcţie de realităţile economice şi de piaţa din fiecare industrie şi unitate comercială.

„Estimăm că o asemenea măsură va afecta în mod nerezonabil şi nejustificat posibilitatea de a găsi un loc de muncă corespunător pregătirii şi competenţelor pentru unele persoane ce au o vechime mai mare de 15 ani, care constituie cea mai mare bază de forţă de muncă din România.

Ne arătăm de asemenea îngrijorarea pentru lipsa de sustenabilitate a salariilor din aparatul de stat, hotărârea de Guvern nefăcând referire la sursa fondurilor din care urmează a fi suportată această creştere, în condiţiile în care forţa de muncă angajată în administraţia publică reprezintă în medie 26% din numărul total de angajaţi din economia naţională şi se află în prezent în primele 3 poziţii în topul celor mai ridicate salarii.

Având în vedere implicaţiile implementării unei astfel de măsuri asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, considerăm că testul IMM este obligatoriu de efectuat, pentru corecta evaluare a impactului proiectului de act normativ din punct de vedere economic şi social asupra acestor categorii de întreprinderi.

Mai mult decât atât, recomandările specifice de ţară privind politicile economice, de ocupare a forţei de muncă şi bugetare, emise de către Consiliul European în ultimii 2 ani, au vizat stabilirea salariului minim pe baza unui mecanism bazat pe criterii obiective şi nu politice”, spune CCIFER.

Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) este o asociaţie de business care reprezintă interesele comunităţii de business franco-române care reuneşte peste 3.000 de companii, însumând 17 mld. de euro cifra de afaceri şi 120 000 de locuri de muncă.

Citeşte şi: PSD-ALDE, în sedinţă restrânsă privind bugetului pe 2019/ Majorarea salariului minim din 1 decembrie, printre temele abordate de Dragnea şi Tăriceanu

Citeşte şi: Teodorovici garantează că nu vor fi îngheţate salariile în 2019. Ce spune despre creşterea salariului minim

Citeşte şi: Majorarea salariului minim de la 1 noiembrie, RESPINSĂ categoric de premierul Dăncilă: În niciun caz/ Ce dată a avansat pentru măsură

Citeşte şi: Ministerul Muncii anunţă reintroducerea salariului minim diferenţiat în funcţie de studii şi vechime

Citeşte şi: Creşterea salariului MINIM. DISCUŢII la Guvern între Viorica Dăncilă şi sindicalişti

Citeşte şi: Asociaţiei Oamenilor de Afaceri: Devansarea creşterii salariului minim reprezintă o măsură populistă

Citeşte şi: Creşterea salariului minim, fără impact bugetar. Florin Cîţu acuză Comisia de Prognoză de subordonare politică faţă de Liviu Dragnea

Citeşte şi: Creşterea salariului minim la 2080/lună. Documentul prin care se propune majorarea de la 1 noiembrie

Citeşte şi: Majorarea salariului minim brut la 2.050 de lei de la 1 ianuarie 2019, în dezbatere publică. Ce trebuie să ştie angajaţii