Horia Georgescu rămâne în arest preventiv. ICCJ i-a respins cererea de înlocuire a măsurii

Decizia luată miercuri de instanţa supremă privind cererea lui Georgescu poate fi contestată la aceeaşi instanţă.

Horia Georgescu a fost arestat preventiv în 18 martie, în dosarul în care este acuzat că a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

În acelaşi dosar, mai sunt arestaţi preventiv Mihnea-Remus Iuoraş, Ingrid Popa-Mocanu şi Constantin-Cătălin Canangiu, foşti colegi ai lui Georgescu în comisia de la ANRP, şi Gheorghe Vişoiu şi Alexandru-Florin Hanu, experţi evaluatori.

Alţi doi experţi evaluatori, Neculai Nistor şi Dorin-Cornel Drulă, sunt arestaţi la domiciliu.

Toţi cei şapte foşti membri ai comisiei din ANRP, precum şi experţii evaluatori sunt acuzaţi de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar, procurorii au dispus cercetarea sub control judiciar a preşedintelui din perioada în care s-au acordat respectivele despăgubiri, Ingrid Zaarour, ea demonstrându-le anchetatorilor că suferă de o boală incurabilă.

Procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi faţă de deputatul PNL Theodor-Cătălin Nicolescu şi faţă de fostul vicepreşedinte al comisiei din ANRP, Remus Virgil-Baciu.

Theodor Nicolescu a fost arestat vineri, de instanţa supremă, după ce solicitarea DNA pentru reţinerea şi arestarea sa a fost avizată favorabil de Camera Deputaţilor.

În acelaşi caz, procurorii DNA au cerut aviz pentru arestarea deputatului Marko Attila Gabor, el fiind suspectat de abuz în serviciu. Camera Deputaţilor a mai votat în 2 decembrie 2014 o altă cerere a ministrului Justiţiei privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului UDMR, în dosarul retrocedărilor "Bica 2".

După ce a fost reţinut, Horia Georgescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, ANRP a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 - 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

"Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare", au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, "comparabile" constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, "fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare".

"Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire", au mai arătat procurorii DNA.

Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.