ICCJ a terminat dezbaterile în dosarul de corupţie al Monicăi Ridzi. Când va fi dat verdictul

ICCJ a stabilit să dea o decizie în 27 ianuarie.

Completul de judecată, format din preşedintele Iulian Dragomir şi judecătorii Rodica Cosma şi Francisca Vasile, a ascultat pledoariile apărării, după ce acuzarea a cerut pedepse cu executare pentru toţi inculpaţii din acest dosar, inclusiv pentru cel care a făcut denunţ la momentul demarării anchetei.

Avocaţii au arătat că toate procedurile reclamate de anchetatori au fost unele normale şi că faptele nu ar fi dovedite de probele aduse de DNA în cazul fostului ministru al Tineretului. Avocatul Monicăi Ridzi a arătat că aceasta şi-a îndeplinit cu stricteţe sarcinile de serviciu prevăzute în fişa postului şi că micile greşeli pe care le-a făcut ar fi fost cauzate de faptul că structura guvernamentală era nou înfiinţată.

Totodată, avocatul a arătat că ministrul a fost mai mult decât îndreptăţit să organizeze Ziua Tineretului la acea vreme, întrucât există inclusiv o Lege, 425/2004, care la articolul 1 prevede organizarea de evenimente pentru acea zi, precum şi o ordonanţă de urgenţă a Guvernului ulterioară, ce stabileşte că Ministerul Tineretului şi Sportului este structura care trebuie să se ocupe de organizare.

În altă ordine de idei, apărarea fostului ministru a arătat, referitor la acuzaţiile de accesare fără drept a unor sisteme informatice, că din probele anchetatorilor nu rezultă că existau programe de securitate pe calculatoarele despre care anchetatorii DNA spun că au fost accesate ilegal şi că, "mai mult, existau post-it-uri pe birou sau pe ecranele calculatoarelor, cu parolele puse pe ele".

Astfel, avocaţii Monicăi Iacob Ridzi au cerut judecătorilor achitarea acesteia, pe motiv că faptelor imputate le-ar lipsi unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii.

Rând pe rând, avocaţii celorlalţi inculpaţi au demontat, punct cu punct, acuzaţiile DNA şi au cerut, de asemenea, achitarea celor pe care îi reprezintă.

În ultimul cuvânt, Ridzi le-a arătat judecătorilor că tot ceea ce a făcut a făcut în mod legal, că se consideră nevinovată şi că ultimii ani au fost unii de "umilinţă" pentru ea.

"Până la urmă, cred că dosarul trebuie să stabilească limitele şi competenţele aparatului ministerial. Am avut deplină încredere în competenţele directorilor, respectiv a celor 266 de directori, şi ale miilor de angajaţi ai ministerului. Am fost convinsă că sunt profesionişti şi de bună credinţă. Nu am cerut vreodată vreunui angajat să facă ceva nelegal. În schimb, am plătit politic şi personal pentru funcţia pe care am avut-o. Ne-am dori ca evenimentele de la 2 mai să rămână un reper pentru tineri peste ani şi, de asemenea, ca tradiţia să fie continuată şi ele să fie organizate în toată ţara. Am intrat în politică de la 20 de ani şi este evident că scandalul acesta m-a dărâmat. Vă daţi seama că, atunci când eşti ministru toţi te caută, toţi vor să-ţi întindă o mână, dar mă uit acum în jur şi văd cine a rămas cu adevărat lângă mine în aceşti ani de umilinţă", a spus ea, în faţa judecătorilor.

După ascultarea ultimului cuvânt, cei trei judecători au rămas în pronunţare în acest caz, verdictul urmând să fie dat în 27 ianuarie.

Decizia nu va fi una definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.

Fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob-Ridzi şi alte 11 persoane au fost trimise în judecată în acest dosar în 3 mai 2011.

Monica Maria Iacob Ridzi, deputat şi fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Alături de Ridzi este judecată şi Ioana Elena Vârsta, fostul său consilier personal din perioada aprilie - mai 2009, administrator al SC Red Apple Communication SRL, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, complicitate la fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, participaţie improprie la fals intelectual la legea contabilităţii în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, uz de fals în legătură cu fapte de corupţie.

În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane a MTS (martie - septembrie 2009), Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - mai 2009), Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret (21 aprilie 2009 - ianuarie 2010), Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (16 martie 2009- 5 mai 2009), Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne (decembrie 2008 - ianuarie 2010), Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, şi Cristian Marius Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.

Potrivit DNA, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob-Ridzi , în calitate de ordonator principal de credite, ar fi hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.

În acest scop a fost alocată firmelor Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sportului a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen, potrivit procurorilor.

De asemenea, procurorii o acuză pe Ridzi că, ulterior declanşării cercetărilor, în 13 iulie 2009, fostul ministru, cu ajutorul lui Marius Mihail Mărcuţă, ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele MTS aparţinând unora dintre coinculpaţi date informatice şi fişiere relevante cu privire la organizarea Zilei Tineretului, atât din agendele de poştă electronică, cât şi din memoria calculatoarelor, pentru a împiedica aflarea adevărului.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului s-a constituit parte civilă cu suma de 2.736.933,28 lei (640.000 de euro), precizând că îşi rezervă dreptul de a o modifica în funcţie de prejudiciul final stabilit pe baza întregului material probator din dosar.