ICCJ schimbă definitiv arestul la domiciliu cu controlul judiciar pentru Viorel şi Andrei Hrebenciuc

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins contestaţia ​Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a menţinut decizia luată în 23 iunie de instanţa supremă, în dosarul retrocedării ilegale de păduri.

În 23 iunie, instanţa supremă a hotărât ca Viorel şi Andrei Hrebenciuc, Paltin Sturdza, Dan Bengescu şi fostul judecător Lorand Andras Ordog, judecaţi în arest la domiciliu în dosarul retrocedărilor de păduri, să fie plasaţi sub control judiciar.

Decizia a fost contestată la Completul de cinci judecători, care luni a dat o decizie definitivă în cazul cererilor de înlocuire a măsurilor preventive.

În dosarul retrocedării ilegale de păduri au fost trimişi în judecată fostul deputat Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, fostul deputat Ioan Adam, senatorul Tudor Chiuariu şi alte 13 persoane.

Astfel, sunt judecaţi Gheorghe Paltin Sturdza, beneficiarul a peste 43.000 de hectare de pădure din judeţul Bacău, judecătorul Lorand Andras Ordog, de la Tribunalul Covasna, şeful Romsilva, Adam Crăciunescu, judecătoarea Anca Roxana Adam, de la Tribunalul Braşov, soţia lui Ioan Adam, Dan Costin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Ion Iacob, Janica Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Rodica Gabriela Zaharia şi Iulian Durlan.

Părţi civile în dosar sunt statul român, prin Ministerul Finanţelor, şi persoana fizică Alina Suciu.

Viorel Hrebenciuc, Adam, Sturdza şi Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor.

Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.