În 2023, cetăţenii europeni sunt la fel de mulţumiţi precum erau înainte de pandemie

În ziua în care OMS a declarat sfârşitul urgenţei pandemice de Covid-19, un studiu recent a relevat că cetăţenii europeni şi-au recăpătat nivelul de satisfacţie personală dinainte de pandemie.

Sondajul a acoperit 25 din 37 de ţări din zona UE, fiind luate în calcul cele cu o populaţie de peste un milion de locuitori.

Analiza a inclus comparaţii geografice între Europa împărţită în blocuri de est şi de vest. Rezultatul? Destul de previzibil: Cercetătorii au descoperit că ratele ridicate ale mortalităţii cauzate de COVID-19 au coincis cu o satisfacţie mai scăzută cu viaţa. Iar al doilea val al pandemiei de COVID-19, care a avut loc în Europa în 2021, a avut un impact şi mai grav asupra fericirii cetăţenilor europeni.

Dar lucrurile au început să arate bine pe măsură ce numărul deceselor legate de COVID-19 a scăzut în timpul celui de-al treilea val. Reducerea severităţii pandemiei, atribuită răspândirii vaccinurilor împotriva COVID-19, a fost punctul de cotitură. Iar variantele Omicron care, deşi prezintă o capacitate mai mare de a se sustrage sistemului imunitar şi o transmisibilitate mai mare, s-au dovedit a fi mai puţin letale decât cele anterioare, nu au încetinit recuperarea în ceea ce priveşte bunăstarea psihologică.

„Când politicile restrictive au fost reduse substanţial, oamenii şi-au reluat o viaţă mai normală şi timpul petrecut în locuri de recreere şi de vânzare cu amănuntul a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie”, explică cercetătorii. „Această relaxare a contribuit la recuperarea satisfacţiei personale”. Şi toate acestea s-au tradus într-o revenire la gradul de mulţumire colectivă din vremurile pre-pandemice.

Nu este totul. „Rămân multe de descoperit despre canalele specifice care au influenţat sentimentul de satisfacţie al europenilor, cum ar fi schimbările în locurile de muncă, sănătatea şi condiţiile de viaţă”, comentează cercetătorii. „Cercetarea viitoare ar trebui să identifice aceste canale, precum şi rezultatele pe termen lung, mecanismele de adaptare psihologică şi ceea ce se poate face de fapt pentru a atenua impactul unei crize”.