În trei luni, eoliene şi solare de circa 2,2 mld. euro au obţinut contractele de racordare

Ultimul update al site-ului Transelectrica, opera­to­rul sistemului naţional de transport al energiei, ara­tă o aglomeraţie tot mai mare în clubul celor care au contractul de racordare la reţea, o piesă cheie în tot puzzle-ul realizării unui proiect de ener­gie verde, scrie Ziarul Financiar.

Astfel de la finalul lunii aprilie şi până luna trecută peste 2.000 MW de proiecte eoli­ene şi solare au obţinut contractul teh­nic de racordare la reţeaua Transelectri­ca, iar dacă se vor realiza, acestea ar nece­sita investiţii de peste 2 miliarde de euro.

Companii globale, cum sunt italienii de la Enel Green Power, ale căror opera­ţi­uni locale sunt gestionate acum de grecii de la PPC, suedezii de la OX2, antre­pre­nori locali sau internaţionali, firme regio­nale, toate se bat pentru a capta briza din Dobrogea sau soarele din cele mai bune zone ale României şi a le transforma în bani. Iar cum schema de sprijin prin Contracte pentru Diferenţă (CfD) este aproape gata, prima licitaţie urmând să aibă loc luna viitoare, apetitul pentru verde va fi şi mai mare pentru că, pentru cei care vor intra în schemă, afacerea cu regenerabile devine lipsită de riscuri. Câteva proiecte recent avizate atrag atenţia.

De exemplu, compania de proiect Baboia Solar Plant SRL tocmai a obţinut un contract de racordare la reţea pentru un parc solar de 535 MW la Giurgiu. Acesta ar fi al doilea parc ca dimensiune, după investiţia-mamut de 1.000 MW la Arad aflată în plină desfăşurare. Compania de proiect Baboia Solar Plant SRL este deţinută de Enery Element, firmă înregistrată în Austria, dar care este gestionată de doi oameni de afaceri din Bulgaria, Velislav Belnikolovski şi Nikola Gazdov. Dacă se va realiza, proiectul ar necesita fonduri de peste 400 de milioane de euro.

În Tulcea, a doua zonă ca potenţial eolian după Constanţa, un grup de investitori persoane-fizice, format în mare din aceiaşi membri, au obţinut contractele tehnice de racordare la reţea pentru 7 proiecte eoliene cu o capacitate de aproape 670 MW. Cel mai probabil, acestea vor fi vândute ţinând cont de faptul că pentru fiecare MW eolian este necesară o investiţie de 1,1 milioane de euro.

Jucători mari, cum este cazul suedezilor de la OX2 sunt din nou prezenţi, de data aceasta cu un contract de racordare la reţea pentru un parc eolian de 96 MW la Galaţi. Inclusiv antreprenorii străini sunt captaţi de valul regenerabil made in Ro. Este cazul companiei de proiect EE Bereşti Wind SRL, deţinută de European Energy (Danemarca), dezvoltatorul unui proiect de 118 MW la Galaţi. Compania European Energy este deţinută de Knud Erik Andersen, desemnat în 2021 World Entrepreneur Of The Year de către consultanţii de la EY, alături de alţi oameni de afaceri.

Graba de a obţine avizele necesare este mai mare ca niciodataă în contextul în care România este pe ultima sută de metri cu pregătirile pentru prima licitaţie de proiecte verzi care vor fi finanţate prin CfD-uri. În prima rundă, se vor alege primii 2.000 MW norocoşi în eolian şi solar care vor avea preţul la energie garantat pentru 15 ani. Semnarea contractelor din această licitaţie ar trebui să aibă loc în decembrie anul acesta, pentru ca de la 1 ianuarie 2024 să fie aplicabilă, spre deliciul băncilor şi al investitorilor care sunt scutiţi astfel de orice risc de piaţă. Interesant este că se vor putea face contracte CfD şi în negociere directă cu statul, în afara licitaţiilor, intenţia fiind de a finanţa schema inclusiv prin banii din Fondul de Modernizare, alături de facturile consumatorilor. În linii mari, astfel de contracte pentru diferenţă (CfD) prevăd ca producătorului de energie să-i fie garantat un preţ minim de vânzare. În situaţia în care preţul energiei pe piaţa liberă este mai mic decât acest nivel, atunci producătorul va primi diferenţa din partea consumatorilor prin intermediul facturilor la electricitate. Dacă preţul este mai mare, producătorul va returna diferenţa către consumatori. Practic, investiţia devine astfel lipsită de riscuri şi apetisantă pentru bănci, mai ales în contextul scăderii dramatice a preţului la energie.

Graba privind demararea primei licitaţii de CfD-uri este dată de faptul că România, prin PNRR, s-a angajat să semneze până la finalul acestui an primele astfel de contracte pentru producţia de energie din surse regenerabile. Mecanismul este o creaţie a BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi a Ministerului Energiei. Implementarea lui ridică însă mai multe semne de întrebare legate de procesul de selecţie în sine, dar şi de necesitatea implementării la scară largă a unui astfel de mecanism (sunt vizaţi 5.000 MW) în contextul în care chiar dezvoltatorii de proiecte eoliene şi solare spun că se susţin cu preţul pieţei. Mecanismul le va face însă pe bănci mai dornice să acorde finanţări şi astfel va fi facilitată atingerea ţintei de 10 GW de energie verde pe care România vrea să îi monteze până în 2030.