#ÎncepeŞcoala. Curricula şcolară românească, în pas cu trecutul

Problema reformei curriculare trenează de 26 de ani, timp în care s-au făcut mici ajustări, însă nu s-a realizat niciodată o reformă consistentă.

Expertul în Educaţie, Marian Staş, spune despre evoluţia curriculei în ultimii 26 de ani că „întregul proces este încremenit în acerba frică de schimbare”. În ceea ce priveşte programa de liceu, Staş consideră că nici nu se pune problma vreunei schimbări reale în mai bine, „iar gimnaziul tocmai a fost catadicsit cu un plan-cadru din clasa caracterizată drept carizatură de către răposatul academician Solomon Marcus şi, respectiv, meşteşug de tâmpenie, de către profesorul universitar Mircea Miclea, fost ministru al Educaţiei”.

„Dacă ar fi să caracterizez reforma curriculară din ultimii 26 de ani, aş spune că este inexistentă. Atâta timp cât elevii au studiat, studiază sau vor studia 15-18 discipline pe semestru, nici nu poate fi vorba de reformă curriculară. Este, de fapt, o conservare a status quo-ului, nicidecum o transformare de arhitectură curriculară. Programele şcolare sunt inadecvate prin cantitatea şi calitatea informaţiilor obligatoriu de transmis elevilor. Eu nu am auzit de vreun profesor care să fie mulţumit pe bune de vreo programă şcolară. În consecinţă şi manualele sunt inadecvate, din aceleaşi motive”, a spus Staş.

Ministerul Educaţiei a pus în dezbatere publică, anul acesta, noile planuri-cadru pentru gimnaziu şi, în urma unei analize realizate şi la nivelul unei comisii de specialişti de la minister, printre care s-au numărat Marian Staş, academicianul Solomon Marcus şi profesorul Florin Colceag, au fost finalizate trei variante de planuri-cadru. În timpul dezbaterilor, au fost neînţelegeri în rândul specialiştilor, o parte din ei au vrut să schimbe total planurile-cadru, însă, într-un final, Ministerul Educaţiei a ales planul-cadru final care aduce cele mai puţine modificări.

„Caracterizez acest plan-cadru drept un rateu strategic descalificant profesional pentru cei care l-au girat, iar dezbaterile au fost o farsă ieftină în raport cu acest rezultat năucitor. Nimic din ceea ce înseamnă recomandare cu faţa spre viitor nu a intrat în acest plan-cadru”, a spus Staş.

Dacă ar fi să ne uităm mai departe, la curricula de liceu, aici sunt două lipsuri care bat imediat la ochi. Este vorba de lipsa gramaticii la limba Română şi lipsa geometriei la Matematică. De ani de zile, profesorii atraga tenţia că elevii de liceu termină clasa a XII-a cu un mare handicap educaţional, nu mai au noţiuni de gramatică în minte, decât ce-şi mai amintesc din clasa a VIII-a. La fel şi la matematică, unde geometria clasică nu se mai studiază la liceu, doar cea vectorială care este utilizată la Fizică, în rest, până şi de la facultate lipsesc lecţiile de geometrie clasică de bază fiindcă acolo deja se presupune că pornesc de la un alt nivel.

Astfel, profesorii de Română, spre exemplu, ajung să dea meditaţii de gramatică pentru tinerii care vor să intre la Drept şi care au un examen dificil în faţă, care presupune cunoştinţe mult mai avansate decât ceea ce se studiază în gimnaziu.

Profesoara de Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală a explicat că lipsa gramaticii la liceu afectează exprimarea tinerilor, iar comunicarea prin mijloacele tehnologice moderne afectează ortografia.

„Nu mai poţi spune că există o prezentare sistematică a gramaticii, sunt exerciţii mai mult de vocabular. E complexă problema pentru că netul şi scrisul prin mesaje afectează mult ortografia, spre exemplu unii nu mai pun diacritice. Problema cu exprimarea există, e vizibilă, din cauza faptului că nu mai vor să citească. În general, cei mai mulţi elevi se opresc la suprafaţa faptelor, nu-i mai impresionează exerciţiul stilistic. Până la urmă, totul depinde de talentul profesorului, el poate face ca un copil să îndrăgească materia, e harul profesorului, aşa atragi copiii”, a spus Stanca.

În ceea ce priveşte curricula de la Matematică, profesorul Adrian Troie de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” spune că problema programei se răsfrânge implicit şi asupra manualelor.

„Ar folosi manualele dacă toată treaba ar fi mai sistematică, sunt multe deficienţe care pornesc de la programă şi apoi de la programă, fiindcă manualul trebuie să respecte programa. Cauza negativă a fost imixtiunea politicului, fiecare a vrut să se laude că a redus din programă, fără să-şi pună problema ce face după, ce efect va avea. Geometria clasică nu se face la liceu, numai cea vectorială, ori acesta e doar un capitol de geometrie. Marele defect este că nimeni nu a făcut o structură coerentă de la clasa I, la clasa a XII-a, nimeni nu a pregătit profesorii ca să înţeleagă o filosofie a programei şcolare, că nu conţinutul contează, cu competenţa care se obţine în urma studiului. Nu ştiu în ce măsură mai sunt programele acestea corelate la ceva, între ciclurile de liceu mă refer”, a explicat Troie.

De asemenea, el a mai punctat că trebuie analizat şi cât de potrivit este să predai o informaţie la o anumită grupă de vârstă din punct de vedere al dificultăţii, fiindcă e posibil ca mintea multor copii să nu poată pricepe mai devreme anumite aspecte.

„E o ruptură mare între a VIII-a şi a IX-a, se vede că ei nu au fost învăţaţi să gândească şi matematica este un fel de carte de bucate, au învăţat să repete. Când pui o problemă nouă pe tablă, ei ştiu să rezolve tipurile de probleme pentru examen pentru că s-au centrat în a învăţa pentru note şi pentru examen, nu pentru cunoştinţe şi înţelegere. Ar trebui muncit de la A la Z cu o echipă de psihologi şcolari, care să spună dacă elevii de vârsta asta sau aia pot înţelege ceva din ce le spui. Vrem să facem totul reprede, nu se poate”, a încheiat Troie.

Ministrul Educaţiei a spus recent, într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, că se va uita peste planul-cadru care a fost acceptat şi este posibil ca acesta să fie revizuit.

„Am această intenţie. Mi s-a spus că după o perioadă atât de lungă şi de complicată în care au avut loc aceste dezbateri care nu întotdeauna au fost simple şi liniştite, nu ar fi oportun să reluăm o discuţie cu privire la planurile-cadru şi la curriculum. Însă, eu cred că dacă lucrurile nu sunt foarte bine aşezate şi clarificate, ideea de a continua inerţial pentru că anumite decizii deja au fost luate nu va avea consecinţe foarte bune şi vom vedea că peste mai mulţi ani, tot ceea ce s-a decis acum în mod rapid şi fără o reflexie matură va fi socotit un eşec. Atunci, probabil că este bine să reluăm cel puţin o parte a discuţiei cu specialiştii de la Institutului pentru Ştiinţele Educaţiei (ISE) şi cu toţi ceilalţi care au fost implicaţi în dezbaterea planurilor-cadru, mai ales”, a declarat ministrul.

Citeşte şi: Primarul general Gabriela Firea: În jur de 500 de şcoli nu au aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

Citeşte şi: FOCUS: Zeci de elevi din Dolj merg la şcoli cu WC-ul în curte. "Plătim ca la oraş, stăm mai rău ca la ţară” - FOTO

Citeşte şi: Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru: Nu voi ezita să trimit Corpul de Control să verifice numirile directorilor la şcoli

Citeşte şi: "Fructe în şcoli": Peste 62% dintre elevi vor înlocuirea mărului cu un alt fruct. Citricele şi bananele, în topul preferinţelor

Citeşte şi: Finanţarea consumului de fructe în şcoli continuă în anul şcolar 2016-2017