Indicele preţurilor la alimente înregistrează o nouă creştere în noiembrie, pentru a patra lună la rând

În luna noiembrie, Indicele FAO al preţurilor la alimente a fost, în medie, de 134,4 puncte, atingând cel mai ridicat nivel pe care l-a avut din iunie 2011 şi cu 1,2% mai mare decât în octombrie. Indicele, care urmăreşte modificările lunare ale preţurilor internaţionale ale mărfurilor alimentare comercializate în mod obişnuit, a depăşit cu 27,3% nivelul atins în aceeaşi lună a anului precedent.

Indicele FAO al preţurilor la produsele lactate a condus creşterea agregată din noiembrie, care a avansat cu 3,4% faţă de luna precedentă. Cererea globală puternică de import pentru unt şi lapte praf a persistat, deoarece cumpărătorii au căutat să-şi asigure aprovizionarea la faţa locului, anticipând înăsprirea pieţelor de lactate.

Indicele FAO al preţurilor la cereale a crescut cu 3,1 la sută în noiembrie faţă de luna precedentă şi cu 23,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţurile de export la porumb au crescut uşor, iar preţurile globale la orez au rămas, în general, stabile, în timp ce preţurile la grâu au atins cel mai ridicat nivel din mai 2011. Această creştere se datorează cererii puternice şi ofertei limitate, în special pentru grâul de calitate superioară, precum şi îngrijorărilor legate de ploile necaracteristice, pentru această perioadă, în Australia, şi incertitudinilor cauzate de o posibilă modificare a măsurilor de export în Federaţia Rusă.

Indicele FAO al preţurilor la zahăr a fost în noiembrie cu 1,4% mai mare decât în luna premergătoare şi cu aproape 40% mai mare decât nivelul din noiembrie 2020. Creşterea a fost determinată, în primul rând, de preţurile mai mari ale etanolului, dar, pe de altă parte, a fost constrânsă de volumele mari de provizii din India şi de prognozele favorabile pentru exporturile de zahăr din Thailanda.

Indicele FAO al preţurilor la uleiurile vegetale a scăzut cu 0,3% faţă de nivelul record atins în octombrie, reflectând valori mai scăzute pentru uleiurile de soia şi rapiţă, precum şi de preţurile mai scăzute ale ţiţeiului. Preţurile mondiale la uleiul de palmier au rămas, practic, neschimbate.

Indicele FAO al preţurilor la carne a scăzut cu 0,9%, fiind a patra scădere lunară consecutivă. Cotaţiile internaţionale s-au diminuat fiind influenţate de achiziţiile reduse de carne de porc de către China, în timp ce preţurile la carnea de ovine, de asemenea, au scăzut brusc din cauza creşterii livrărilor de export din Australia. Preţurile la carnea de bovine şi de pasăre au fost în mare parte stabile.

Producţia record de cereale va asigura o aprovizionare suficientă pe pieţe

Noul Rezumat privind Cererea şi Oferta de cereale, care tot a fost lansat astăzi, estimează că producţia mondială de cereale în 2021 va fi de 2 791 milioane de tone, ceea ce constituie un nou record istoric şi este cu 0,7% mai mult decât în anul precedent. Comparativ cu 2020, se preconizează ca producţia mondială de cereale furajere şi orez să fie cu 1,4% mai mare, respectiv 0,9%, în timp ce pentru cea de grâu este aşteptată o scădere de 1,0%.

Se estimează că utilizarea cerealelor la nivel mondial, pentru sezonul 2021 – 2022, va creşte cu 1,7%, până la 2 810 milioane de tone. În timp ce, până la sfârşitul sezonului în 2022, se preconizează ca stocurile globale de cereale să fie mai mici cu 0,9% faţă de nivelurile de deschidere. Acest lucru va aduce un raport de stoc/consum de 28,6% şi, potrivit FAO, „va rămâne, în general, destul de ridicat”.

În ceea ce priveşte comerţul global cu cereale, în sezonul 2021 -2022, FAO estimează o creştere de 0,7%, până la 480 de milioane de tone, cu o expansiune anticipată de 2,2% a comerţului mondial de grâu, care va compensa o eventuală scădere a comerţului cu cereale furajere/grosiere.

Producţia de culturi va scădea în ţările cu venituri mici şi deficit de alimente

Conflictele şi seceta intensifică insecuritatea alimentară în mai multe părţi ale lumii, în special în Africa de Est şi de Vest, potrivit celui mai recent Raport privind prognozele culturilor şi situaţia alimentară, care este, de asemenea, publicat astăzi. FAO evaluează că, la nivel global, 44 de ţări, inclusiv 33 din Africa, nouă din Asia şi două din America Latină şi Caraibe, au nevoie de asistenţă externă pentru alimente.

Cele 44 de ţări care au nevoie de asistenţă externă pentru alimente sunt: Afganistan, Bangladesh, Burkina Faso, Burundi, Camerun, Republica Centrafricană, Ciad, Congo, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Democrată Congo, Djibouti, Eritreea, Regatul Eswatini (până în 2018 Swaziland), Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kenya, Liban, Regatul Lesotho, Liberia, Libia, Madagascar, Malawi, Mali, Mauritania, Mozambic, Myanmar, Namibia, Niger, Nigeria, Pakistan, Senegal, Sierra Leone, Somalia, Sudanul de Sud, Sudan, Republica Arabă Siriană, Republica Unită a Tanzaniei, Uganda, Venezuela, Yemen, Zambia şi Zimbabwe.

Raportul trimestrial oferă, de asemenea, actualizări privind tendinţele recoltei de cereale, estimând că producţia în 2022 va creşte cu 2,0% în ţările dezvoltate, dar se va contracta uşor, cu 0,1%, în ţările în curs de dezvoltare. Pentru Ţările cu Deficit de Alimente şi Venituri Scăzute (Low-Income Food-Deficit Countries - LIFDCs) contracţia este aşteptată să fie de 2,4 la sută, din cauza scăderilor semnificative prevăzute în Orientul Apropiat şi Africa de Est.