Video INTERVIU- Cseke: Şapte spitale sunt în clasa de competenţă foarte înaltă, dar mai au unele probleme - VIDEO

Reporter: Spitalele I M primesc mai puţin decât spitalele de categoria a II-a?

Cseke Attila: Da, pentru că dacă privim domeniile pe care le acoperă spitalele din categoria a II-a, ele sigur acoperă 10-12 domenii de specialitate, în timp ce la I M vorbim de un singur domeniu.

Reporter: Ce economie se va aduce la bugetul de stat sau cu cât va creşte bugetul cu această clasificare?

Cseke Attila: Nu cred că este vorba despre economie. Introducerea unor reguli şi predictibilitate în sistem, care din păcate nu a existat până acum. Managerii de spitale, autorităţile locale sau Ministerul Sănătăţii, în funcţie de subordonare, n-au avut o predictibilitate, ştiind la ce să se aştepte de la an la an în finanţarea acestor spitale. Asta este cel mai important lucru: reguli şi predictibilitate în sistem. Şi, sigur, pe această proporţie pe care o ştim c-o vei avea de anul acesta, de anul viitor sau de anii viitori poţi să-ţi faci o strategie de eficientizare unde trebuie, pentru că vor fi spitale care vor avea un buget mai mic. Vreau să vă spun că anul trecut a existat un spital judeţean de urgenţă într-un judeţ care nu este centru universitar, al cărui spital judeţean a contractat 99,3 la sută din capacitate, ceea ce este sută la sută. Practic s-a contractat cu acest spital tot ceea ce putea fi contractat, în timp ce, v-am spus, la Iaşi a fost 68 la sută, centru universitar, centru regional important cu spital mare, ceea ce din punctul meu de vedere nu mai poate fi permis.

Reporter: Deci de la 1 iunie spitalele vor primi finanţare în funcţie de aceste clasificări?

Cseke Attila: Ministerul Sănătăţii doreşte de la 1 iunie, da.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, după reprofilarea spitalelor câţi oameni au rămas pe drumuri şi în ce categorie se încadrau?

Cseke Attila: Vorbim de 3.853 de persoane care existau la cele 67 de spitale propuse la reprofilare de la 1 aprilie, din care au fost redistribuiţi prin ordin al DSP-urilor 88 la sută, 3.361 de angajaţi, sau preluaţi de cămine de persoane vârstnice. Există un număr de 492 de persoane care nu au primit redistribuire până acum, din care peste o sută de persoane formează personalul medical de la Spitalul Orăşenesc Comăneşti, care în urma anunţului primăriei de acum câteva zile s-au prezentat la DSP Bacău pentru a fi şi ei redistribuiţi. Sigur că noi am atenţionat, încă din aprilie, ca personalul medical de acolo să-şi depună cererile de redistribuire, nu s-a întâmplat, a fost o promisiune din partea autorităţilor locale. Nu se mai continuă în acea formulă, îi găsim o soluţie, pentru că personalul medical este necesar în sistem, deci toate cele 114 persoane de acolo vor primi posibilitatea de redistribuire fără probleme.

Ceea ce trebuie menţionat, din păcate, este că au fost situaţii în care managerii de spitale au refuzat să redistribuie sau să primească personal medical redistribuit. Modalitatea prin care s-a făcut redistribuirea a fost următoarea: spitalul a solicitat, Ministerul Sănătăţii a comunica posturile vacante pe specialităţi la medici, noi le-am postat pe site, medicul a putut să-şi aleagă un anumit spital şi, dacă era unul singur şi îndeplinea criteriile, putea fi redistribuit. Au fost, din păcate, situaţii în care managerii, deşi au spus că au post vacant, au refuzat să primească personal medical, inclusiv medici, ceea ce este regretabil, din punctul meu de vedere. Sigur că noi am sesizat şi instituţiile statului. Din punctul meu de vedere, este o încălcare a legislaţiei muncii.

Reporter: Adică ce se va întâmpla cu ei?

Cseke Attila: Trebuie sancţionaţi, din punctul meu de vedere, pentru că nu poţi să spui că ai post vacant, soliciţi redistribuire de personal sau spui «sunt dispus să primesc redistribuire de personal», iar când se prezintă medicul sau asistentul medical cu ordin de la Direcţia de Sănătate Publică, legislaţia e respectată, dar managerul se răzgândeşte şi spune că nu mai are nevoie.

Reporter: Despre etnobotanice. Există ordine, dispoziţii, cu toate acestea fenomenul ia amploare. Zi de zi aflăm cazuri cumplite despre tineri care ajung în faze critice la spital.

Cseke Attila: În ceea ce priveşte produsele confiscate, ele sunt confiscate de către organele abilitate şi nu de către Ministerul Sănătăţii, ele sunt distruse conform legislaţiei în vigoare.

Ceea ce pot să vă spun cu privire la etnobotanice este că, pe lângă faptul că anul trecut au fost acele modificări legislative şi includerea a încă 42 de substanţe pe lista drogurilor care sunt interzise la consum, în februarie, în urma unui ordin comun al mai multor instituţii, s-a demarat o amplă acţiune de control, în urma căreia, conform datelor furnizate de către Inspectoratul General al Poliţiei, au fost vizate 162 de unităţi comerciale, dintre care în 54 s-a suspendat activitatea, iar 108 au fost închise în urma acestor controale, nu mai vând practic aceste produse etnobotanice. Şi, din cifrele tot ale Poliţiei, rezultă că astăzi în România mai pot fi deschise pentru a fi funcţionale 63 de astfel de magazine.

Există un proiect de act normativ care a fost discutat în primă lectură în şedinţa de Guvern, care este notificat de Comisia Europeană. Există o directivă europeană pentru un asemenea domeniu; când vii cu sancţiuni dure şi cu interdicţii pe anumite domenii, trebuie să notifici acest lucru şi în momentul în care primim acordul de la Comisia Europeană pentru promovarea acestui act normativ, care este practic finalizat din punctul nostru de vedere. A fost un grup de lucru mai amplu şi Guvernul va aproba fără discuţie acest act normativ după ce va sosi punctul de vedere al CE. Actul normativ prevede reguli dure din momentul implementării. Eu cred că aproape imediat sau instantaneu şi cele 63 de magazine vor fi închise, pentru că se prevăd sancţiuni care duc până la 20 de ani de închisoare. Problema principală, în schimb, semnalată de către specialişti este că o parte a acestei activităţi infracţionale se mută pe internet. Sunt mult mai puţine magazine în urma controalelor şi a acţiunii de închidere a acestora, în schimb se înmulţeşte activitatea pe partea de internet.

Reporter: Şi puteţi face ceva în acest sens?

Cseke Attila: Proiectul de actul normativ prevede că în cazul în care se semnalează o publicitate la produse de acest gen pe internet, va fi notificat Ministerul Comunicaţiilor, care are drept, conform legislaţiei, să solicite blocarea site-ului respectiv sau a informaţiilor de pe site-ul respectiv.

Reporter: Cine supraveghează aceste site-uri?

Cseke Attila: Nu este o instituţie care va supraveghea, sunt organe ale Ministerului Sănătăţii, ANPC şi ANSVSA, şi ale MAI; acestea sunt cele patru instituţii care vor avea atribuţii clare, directe pe acest proiect de act normativ şi care vor putea sesiza Ministerul Comunicaţiilor în legătură cu orice informaţie, pentru a lua măsuri.

Reporter: Ministerul Sănătăţii are o strategie de dezvoltare pe infrastructura sanitară?

Cseke Attila: Avem o strategie de dezvoltare pe infrastructura sanitară. Are două paliere. Acel palier al dezvoltării infrastructurii de construcţie de spitale regionale pe legislaţia parteneriatului public-privat şi care prevede şase spitale regionale în marile centre universitare, unde procedurile sunt pornite cu privire la terenurile pe care se vor efectua aceste construcţii şi o altă strategie de dotare cu ambulanţe şi elicoptere, pe partea serviciilor de urgenţă, care se va întâmpla şi anul acesta. Dar dorinţa Ministerului Sănătăţii este aceea de a achiziţiona şi mai multe ambulanţe şi elicoptere şi de a dezvolta serviciile de urgenţă. Pe de altă parte, este nevoie de o dezvoltare a dotărilor principalelor spitale. Deci, avem un proiect în acest sens şi cred că a venit timpul ca şi alţi factori decidenţi - şi mă gândesc în primul rând la Ministerul Finanţelor - să înţeleagă că investiţiile sunt nu numai în drumuri, numai în clădiri şi în alte domenii, investiţiile sunt şi în Sănătate.

Reporter: Adică vă blochează Ministerul de Finanţe, mai concret?

Cseke Attila: N-aş spune că mă blochează. Aştept de la ei un sprijin mai mare.

Reporter: Dar nici nu vă ajută.

Cseke Attila: Aştept un sprijin mult mai mare pe acest program pe care noi dorim să-l implementăm şi sprijinul ... sigur este în bani, pentru că fără bani sistemul sanitar nu poate fi dezvoltat prin bunăvoinţă sau reformă, iar reformă fără bani, tot atât de greu. Eu cred că am arătat că suntem dispuşi să facem reformă, am făcut nişte măsuri radicale care trebuiau făcute de mult timp, ne-am asumat chiar şi riscuri, dacă vreţi. A venit momentul ca Ministerul Finanţelor să înţeleagă că trebuie să investim în sistemul sanitar.

Reporter: Deci nu vă înţelege Ministerul Finanţelor acest proiect?

Cseke Attila: Deocamdată nu am primit semnalul pozitiv, înseamnă semnătura Ministerului Finanţelor că e de acord cu alocarea acelor sume de bani. Şi - încă o dată - aceste investiţii sunt necesare în Sănătate, pentru că Sănătatea nu mai trebuie privită în sensul economic. Sănătatea nu produce în sensul economic, nu aduce bani la bugetul de stat, sănătatea trebuie privită în sensul în care dacă nu avem sănătate, nu putem munci, nu avem forţă de muncă şi toate celelalte segmente ale economiei au de suferit.

Reporter: Spuneţi-mi, vă rog, dacă va fi modificată lista medicamentelor compensate şi gratuite la 1 iunie, odată cu intrarea în vigoare a noului Contract-cadru ?

Cseke Attila: Nu, la 1 iunie nu va fi modificată lista medicamentelor compensate şi gratuite. Analizăm în schimb o eficientizare a acestei liste.

Reporter: În ce ar consta aceasta? Extinderea numărului de generice în programele naţionale?

Cseke Attila: Extinderea numărului de generice în programele naţionale şi introducerea unui preţ de decontare care să fie mai mic decât preţurile plătite acum de către stat.

Reporter: Şi când s-ar întâmpla aceasta, la 1 septembrie?

Cseke Attila: Cred că până la toamnă se poate întâmpla în mod liniştit.

Reporter: Se vorbeşte despre o evaluare periodică a miniştilor şi înlocuirea celor care nu au fost eficienţi. Vedeţi aceasta ca pe o presiune asupra dumneavoastră?

Cseke Attila: Eu, în mod personal, nu. Am declarat din primul moment al acestui mandat că nu simt niciun fel de presiune. Presiunea există, sigur. Problemele din sistemul sanitar sunt evidente şi sunt zilnice, dar nu cele care să-mi afecteze mandatul în sensul în care dacă nu se întâmplă astăzi ceva atunci, mâine poţi să fii schimbat. O evaluare a miniştrilor se face de către partidele din care face parte ministrul respectiv şi de către primul ministru care conduce Guvernul şi în urma acestei evaluări vor fi, dacă se doreşte şi dacă se impune, anumite soluţii. Nu mă simt ameninţat, dar, pe de altă parte, nici nu am niciun fel de probleme de această natură.

Reporter: Simţiţi că premierul este mulţumit de activitatea dumneavoastră?

Cseke Attila: Eu cred că s-au făcut anumite măsuri pe care nimeni nu a crezut că cineva va avea curajul să le facă, şi mă refer la această reorganizare a spitalelor, reprofilarea lor, nefinanţarea unora şi comasarea altora, care a dus la scăderea numărului spitalelor publice cu aproape o sută.

Reporter: Şi a costurilor?

Cseke Attila: Reducerea costurilor, nu aş cuantifica în bani, pentru că aici mai mult aş vorbi despre eficienţă.

Reporter: Atunci să mă întorc la părerea premierului despre dumneavostră, bună, foarte bună?

Cseke Attila: Asta trebuie să îl întrebaţi pe premier. Eu cred că avem o relaţie corectă, în ambele sensuri.

(Interviu realizat de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro)