Video INTERVIU Ministrul Mediului anunţă programul "Şcoala Verde" şi îmbunătăţirea programului "Rabla"

Ministrul Mediului a vorbit, într-un interviu pentru MEDIAFAX, despre măsurile pe care ministerul le are în vedere pentru reducerea poluării, pornind de la îmbunătăţirea programelor "Rabla" şi "Casa Verde" şi până la iniţierea unui nou program, "Şcoala Verde", care să transforme instituţiile de învăţământ în unele independente energetic.

Ministrul Mediului susţine că o variantă ar fi împărţirea în mai multe zone a oraşelor, iar accesul maşinilor să se facă în funcţie de gradul de poluare, însă exclude să copieze măsura luată de autorităţile locale din Madrid care au anunţat circulaţia alternativă a maşinilor, în funcţie de număr par sau impar. "O astfel de măsură ne-ar aminti de trecut", spune Daniel Constantin.

Redăm mai jos interviul cu ministrul Mediului, Daniel Consantin.

MEDIAFAX: În Madrid s-a luat o decizie prin care maşinile să circule alternativ, par-impar. Ar putea să fie şi aceasta o variantă pentru marile aglomerări urbane din România?

Daniel Constantin: Am experienţa de la ministerul Agriculturii, acolo unde am încercat să implementez Legea Cooperativelor pe principii moderne în care să încercăm să ajutăm fermierii să îşi vândă la comun produsele, chiar dacă le produc separat pentru ca ei să obţină preţuri mai bune şi munca să fie pe această zonă mai redusă. M-am lovit de lucruri care vin din profunzimea societăţii româneşti. Când aud de cooperative, se gândesc la CAP-uri şi atunci există o oarecare reticenţă. Cam aşa se întâmplă şi cu măsura aceasta: într-o zi cu soţ, într-o zi fără soţ. Cred că asta ne aminteşte de trecut şi nu poate fi implementată prea curând.

MEDIAFAX: Aţi discutat cu doamna Firea referitor la cum să scăpăm Bucureştiul de traficul infernal?

Daniel Constantin: Pot fi măsuri comune pe care le adoptăm care să rezolve ambele probleme (n.r: traficul şi poluarea). Dacă se va ajunge la această soluţie prin care să zonăm Bucureştiul şi alte judeţe din ţară, zona 1, 2,3 şi să spunem că unele maşini pot pătrunde în funcţie de gradul de poluare a motorului respectiv, pot pătrunde într-o zonă numai cu taxă sau deloc, asta ar putea să rezolve şi problema traficului. Mă bucur că doamna Firea are această preocupare de mediu. Am avut această discuţie chiar aici. Şi pentru Bucureşti, Braşov şi Iaşi, pentru reducerea poluării, dar şi pentru gestionarea deşeurilor avem cel puţin 11 măsuri pe care le vom lansa în perioada următoare. (...) Ca şi idee generală, ele ţin de înnoirea parcului auto, programul Rabla, programul Rabla Plus, acolo unde pot să vă spun că pentru maşini electrice vrem să venim cu o sumă mult mai mare decât a fost în trecut, ca şi primă pentru cei care vor să achiziţioneze, "Casa Verde", "Casa Verde Plus" sunt măsuri care au fost deschise şi în 2016, dar vrem să le îmbunătăţim. (...) Pentru Bucureşti, Iaşi, Braşov şi pentru alte oraşe care vor să aplice să prevină poluarea să lansăm un program de achiziţii de autobuze electrice, de perdele forestiere în jurul marilor oraşe, astfel încât, de asemenea, să reducem poluarea. Vreau să lansez un program "Şcoala Verde" prin care să încerc, pentru cât mai multe unităţi de învăţământ, să creăm autonomie energetică, să oferim o sumă de la fondul de mediu să îşi cumpere sisteme fotovoltaice sau alte sisteme şi să reducem consumul de energie.

Întrebat de un înlocuitor pentru timbrul de mediu, care nu mai este în vigoare de la 1 februarie, Daniel Constantin a declarat că există mai multe variante de lucru. Potrivit unor surse, în discuţie se află rovigneta pentru toţi conducătorii auto, dar diferenţiată în funcţie de gradul de poluare al maşinii şi stickere colorate, ce ar urma să fie lipite pe parbriz, pentru accesul în anumite zone.

Daniel Constantin: Faptul că s-a eliminat această taxă este un lucru bun pentru că oricum fusese declarată ca o taxă nu neapărat ilegală, dar o taxă care s-a aplicat în mod discriminatoriu. (...) În momentul de faţă sigur că preocuparea mea ca ministru de Mediu nu este aceea de a pune o nouă taxă, nu este aceea de a întregi veniturile de la Fondul de Mediu, ci preocuparea mea este să încercăm să construim pentru noi, pentru copiii noştri un mediu mai prietenos, o poluare din ce în ce mai redusă. Din acest punct de vedere, sigur trebuie să venim cu anumite instrumente, nu aş spune taxe, mă feresc de aceste cuvinte, dar mai multe instrumente astfel încât eu ca ministru al Mediului, noi ca minister să ne asigurăm că poluarea va fi redusă. Am făcut o analiză în aceste zile în cadrul grupului de lucru pe care l-am format şi vreau să vă spun că deciziile pe care le luăm sunt ca urmare a consultării anumitor oameni care sunt specializaţi, care lucrează în această piaţă pe fiecare problematică în parte, pe mai multe grupuri de lucru. Pe grupuri de lucru dedicat fostului timbru de mediu am analizat ce se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene. Sunt trei sisteme în momentul de faţă, există anumite ţări care percep o anumită taxă la înmatriculare sub o diversă formă. (...) A doua formă este de impozit care se plăteşte anual în funcţie de capacitatea cilindrică şi de emisiile de CO2. Există şi a treia formă care este întărită în momentul de faţă şi care reprezintă o taxă suplimentară de combustibil, când plăteşti combustibilul o parte din taxa respectivă se duce către Fondul de Mediu. Acestea sunt cele trei forme întâlnite la nivelul Uniunii Europene. (...) Analizăm în acest moment, se pare că grupul de lucru se îndreaptă deja către o anumită variantă sper ca în zilele următoare să vă prezentăm această variantă finală. (...) Să găsim o formă, un instrument prin care să reducem poluarea, până la urmă chiar pe moment nu plătim o taxă vedem că în timp, poate, dacă nu ne preocupăm, lucrurile se întorc împotriva noastră. Aici, toată această problematică, această dezbatere, cu situaţia în care se află Bucureştiul, Iaşul şi Braşovul astăzi. Aceaste trei oraşe sunt în procedură de infringement tocmai din cauza gradului ridicat de noxe din atmosferă. Deci trebuie să venim cu măsuri, iată că nu ne-am preocupat la momentul respectiv. Dincolo de cele trei oraşe, vreau să vă spun că există alte aglomerări urbane care sunt la limită de infringement şi riscăm să intrăm în perioada următoare şi cu acestea în procedură de infrigement deci să fim penalizaţi mai devreme sau mai târziu de Comisia Europeană.

MEDIAFAX: Ce va face România pentru a evita sancţiunile UE privind gropile de gunoi?

Daniel Constantin: Aici sunt două discuţii. Pe de o parte, avem o dezbatere amplă în acest moment pe ceea ce înseamnă taxe de depozitare care au intrat de la 1 ianuarie 2017. A doua discuţie pe care o avem la nivelul ministerului este legată de faptul că în luna februarie, Comisia a luat decizia, încă nu a făcut-o, să acţioneze în judecată la Curtea Europeană de Justiţie din cauza faptului că anumite gropi de gunoi, depozite nu au fost închise la momentul respectiv. Sunt termene din 2009, 2010 şi chiar mai târziu nu au fost respectate. Pe prima componentă dezbaterea este amplă pentru că acolo s-a venit cu această taxare suplimentară care dacă ar fi lăsată aşa ea cu siguranţă ar duce la mărirea preţului pe care fiecare cetăţean îl plăteşte pentru colectarea deşeurilor din zona respectivă. Am vrut să evităm acest lucru dintr-un motiv foarte simplu, calitatea serviciilor nu s-a îmbunătăţit, mi-aş fi dorit să vedeam o colectare selectivă, să avem pubele diferenţiate, să avem mijloace de transport diferenţiat, nu putem să percepem taxe, şi aici vorbesc ca şi autoritate publică locală, ca şi colector, nu pot să percep taxe suplimentare, iar eu ca minister nu pot să permit lucrul acesta, atâta timp cât nu s-a îmbunătăţit calitatea serviciilor. De aceea am considerat că este bine să intervenim, să eliminăm această modalitate în care se aplică taxa de depozitare şi să încercăm să stimulăm colectarea selectivă care să după până la urmă la un grad ridicat de reciclare. România astăzi este pe ultimul loc din UE din punct de vedere al gradului de reciclare a deşeurilor. Pentru prima dată încercăm să construim un instrument care să însemne printre altele instituirea unui prag minim de reciclat din ceea ce se colectează. Primul an 2017, 20%. E un lucru pe care l-am agreat deja, dezbaterea publică a început din 19 ianuarie când am publicat proiectul de ordonanţă pe site-ul ministerului şi până la acest moment am agreat anumite aspecte, sunt în discuţie, aspectul cel mai important pentru mine ca ministerul al Mediului este acela de a avea un prag, o ţintă pentru fiecare zonă. Fie că o punem în sarcina autorităţii publice locale, fie că o punem în sarcina salubristului, 20% din ceea ce se colectează să se recicleze. În anul 2018, 30%, în anul 2019, 40% pentru a ajunge la ţinta europeană de 50% în anul 2020. Vrem să aplicăm o taxă penalizatoare pe care o avem astăzi la depozit nu pentru toată cantitatea aşa cum se aplică astăzi, ci pentru cantitatea cum se reciclează, pentru diferenţa între ceea ce se reciclează şi ceea ce ar fi trebuit să fie reciclat conform procentului de 20%, 30%, 40%, sau 50%.

MEDIAFAX: Taxa aceasta va creşte de la an la an dacă nu-şi îndeplineşte sarcina respectivă?

Daniel Constantin: Taxa, teoretic în acest moment gândim să rămână aceeaşi, ea este la nivelul de 80 de lei pe tonă, dar se aplică nu toată cantitatea cum este astăzi prevăzută, ci la diferenţa de cantitatea care nu se reciclează până la 20%.

MEDIAFAX: Avem o situaţie, de exemplu, la staţiunea turistică Pojorâta, unde, în apropierea acesteia, se află şi o groapă de deşeuri de la Mestecăniş. Nu va afecta turismul acea groapă de gunoi? S-a ridicat această problemă în discuţiile pe care le-aţi avut şi cu autorităţile locale şi la Guvern?

Daniel Constantin: Nu ştiu exact cazul pe care dumnevoastră l-aţi menţionat, dar vreau să vă asigur că avem o Gardă Naţională de Mediu din ce în ce mai eficientă. Cred că aţi văzut şi în ultimul timp şi vom continua să îmbunătăţim pregătirea, calitatea celor care lucrează în Garda de Mediu ca să ne asigurăm că astfel de cazuri să fie preîntâmpinate. Pot să vă dau câteva exemple în care am intervenit şi care lucrurile s-au rezolvat sau sunt pe cale de a se rezolva. Am primit o sesizare cu privire la comuna Floreşti, de lângă Cluj, acolo a fost Garda de Mediu, s-au aplicat amenzile contravenţionale şi lucrurile sunt pe făgaşul cel bun. Avem şi autorităţi locale care au colaborat foarte bine acolo. Avem o situaţie la Câmpulung, sper ca în câteva zile să avem soluţia finală astfel încât să asigurăm pe cei care au semnalat şi în presă şi ONG-urile respective că lururile vor intra pe făgaşul normal. Sunt deşeuri periculoase care au fost depozitate acolo pe o anumită platformă. Şi toţi factorii de decizie, neavând o legislaţie foarte clară se uită unul la altul,astăzi am avut o şedinţă, o echipă a Gărzii Naţionale de Mediu, a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, alături de autorităţile publice locale vor merge acolo şi vom acţiona pe cale de consecinţă. Garda de Mediu, cu toate că nu avea toate instrumentele legale, a aplicat amenzi în ultimii trei, cred că două sau trei amenzi, destul de ridicate. Firma a intrat în insolvenţă, în perioada următoare se caută soluţiile cele mai bune, să cerem falimentul acelei societăţi încât să ne asigurăm că în zona în care funcţionează în momentul de faţă nu va aplica acelaşi tratament activităţii pe care o prestează.

Întrebat dacă membrii Guvernului se tem acum să mai ia decizii, după deschidererea dosarului de către DNA în legătură cu Ordonanţa 13, Daniel Constantin, vicepremier şi co-preşedinte ALDE, a declarat că Executivul trebuie să ia, în multe situaţii, decizii politice, dar că nu vor ezita să le aplice dacă este necesar. "Nu am văzut această temere la nivelul altor ministere. Noi ne preocupăm de implementarea programului de guvernare şi nu numai. În programul de guvernare sunt prevăzute câteva chestiuni majore pe care trebuie să le îndeplinim, dar sunt şi alte probleme pe care trebuie să le rezolvăm în fiecare zi şi asta înseamnă, dincolo de experienţă, şi o decizie politică, pe care nu vom ezita să o aplicăm atunci când va fi cazul, cu orice risc. Avem un program de guvernare, suntem determinaţi să îl aplicăm şi nu stăm cu sabia deasupra capului pentru că ştim ce facem în fiecare zi, atâta timp cât avem responsabilitatea lucrurilor pe care le semnăm, nu văd de ce să fi vreo temere"

MEDIAFAX: Cum a fost afectată coaliţia de guvernre de această Ordonanţă 13?

Daniel Constantin: Sigur că a fost afectată. În primul rând a fost afectat Guvernul, în al doilea rând au existat şi foarte multe discuţii, nu mai vreau să privesc în urmă, ci înainte şi obiectivul meu ca şi co-preşedinte ALDE este de a acorda toată susţinererea premierului Grindeanu să aplice programul de guvernare aşa cum el a fost votat de către cetăţeni. Indiferent de ce se întâmplă într-o coaliţie, într-un guvern, avem o prioritte să guvernăm, iar celelalte să treacă în plan secund.

MEDIAFAX: Această OUG 13 a determinat semnarea protocolului dintre ALDE şi PSD?

Daniel Constantin: Da, am simţit nevoia ca deciziile să se ia după discuţii în cadrul coaliţiei de guvernare. Toţi colegii din ALDE au susţinut acest lucru. E nevoie să fim parte a deciziilor care se iau. Cred că şi pentru membrii Guvernului este foarte important ca atunci când implementează o decizie, cum implementez eu decizia pe timbrul de mediu, e o chestiune care priveşte întreaga ţară, ea trebuie să aibă şi o puternică susţinere politică, nu e o măsură a ministerului Mediului a unui membru ALDE. (...) Eu am apreciat colegii din PSD, cel puţin de când am semnat acel regulament, nu ne-au tratat ca pe un partid minoritar, toate deciziile de la momentul semnării protocolului au fost luate prin consens, nu au existat dispute. Mi-aş fi dorit să fie de la început aşa.

Pe 6 februarie, liderii PSD şi ALDE au semnat un nou protocol de coaborare, Daniel Constantin precizând aunci că a fost agreat un regulament de funcţionare a coaliţiei de guvernare, care va stipula modul de luare de deciziilor şi care va implica procese verbale semnate, în baza cărora se va acţiona în guvern şi Legislativ.

Citeşte şi: Inspirat de Jules Verne, Avram Iancu, primul român care a traversat înot Canalul Mânecii, vrea să înoate 60 de zile de-a lungul Dunării

Citeşte şi: Florin Bodog, ministrul Sănătăţii: Un lanţ de farmacii are o DISCONTINUITATE în aprovizionarea cu insulină

Citeşte şi: Autorul „Crimei de la Delfinariu” a fost condamnat definitiv la peste 26 de ani de închisoare

Citeşte şi: Un exercţiu ANTITERO a avut loc sâmbătă dimineaţă la Ambasada Israelului din Capitală