#JobInRomania. Efectul exodului cadrelor medicale: Deficit de 13.000 de doctori în spitalele din ţară

“Un medic face 10 – 11 gărzi pe lună, peste programul lui. S-a ajuns la o sclavie a gărzilor”

O radiografie a sistemului de Sănătate din România arată că nu există judeţ în care să nu fie posturi libere pentru medici. Unele sunt scoase la concurs chiar şi a treia oară, altele sunt acoperite de medicii rămaşi prin ture prelungite. Realitatea arată că mirajul muncii în străinătate a acaparat un sistem care oricum nu era sănătos. Şi chiar dacă văd dezastrul, autorităţile nu cunosc metodele şi nu au pârghiile necesare prin care să oprească exodul medicilor. “Este o hemoragie de medici, dincolo de orice altceva, vom avea o problemă masivă cu exodul medicilor. În niciun sector omul nu este la fel de important precum este în Medicină. Sunt oraşe în care specialităţi întregi nu sunt reprezentate, pur şi simplu nu au medici”, recunoaşte chiar ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

În anul 2015, la nivelul Colegiului Medicilor Cluj au fost înregistrate un număr de 211 cereri pentru obţinerea certificatului profesional curent, necesar exercitării profesiei de medic în afara graniţelor României. „ UMF produce medici, iar ei pleacă. Lipsa de medici s-a văzut în momentul discuţiilor legate de gărzile lunare care trebuie asigurate. Dacă trebuie un medic să facă două gărzi pentru acoperirea graficului de şapte gărzi, rămân cinci gărzi descoperite. Şi s-a ajuns în situaţia anormală ca un medic să facă 10 – 11 gărzi pe lună, peste programul lui, iar mulţi nu mai rezistă, sunt terminaţi, storşi ca lămâia. S-a ajuns la o sclavie a gărzilor”, a declarat Radu Vasile, preşedintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Cluj, pentru agenţia MEDIAFAX.

Despre motivele care stau la baza acestei plecări în masă a medicilor, poate vorbi cel ai bine chiar unul dintre cei care au decis să profeseze în străinătate. Oana Todea este medic stomatolog iar după ce a lucrat în Cluj-Napoca o perioadă, într-un cabinet privat şi într-unul dentar şcolar, a decis, în 2014, la 39 de ani, să plece din România şi să se stabilească în Franţa, în orăşelul Macon, împreună cu soţul său şi cei doi copii. „Aveam 39 de ani când am părăsit România şi părinţii mei mă mai ajutau uneori cu banii. Nu aveam maşină, concediile le făceam la părinţi şi plăteam rate pentru un apartament igrasios”, povesteşte Oana.

Femeia spune că diferenţa majoră pe care a întâlnit-o în Franţa faţă de sistemul medical din România este că tratamentele obişnuite sunt rambursate în proporţie de 70% de către Casa de Asigurări, restul de 30 de procente fiind rambursat de către asigurarea privată a pacienţilor, în condiţiile în care cei mai mulţ au una. „Fără acest sistem, mult mai mulţi francezi şi-ar neglija dinţii, aşa cum fac şi românii de altfel" spune Oana Todea. În ceea ce priveşte francezii care au probleme cu faptul că este imigrantă sau româncă, Oana susţine că „datoria fiecăruia dintre românii plecaţi în străinătate este să schimbe în bine imaginea pe care străinii o au despre noi. Fiecare pacient care pleacă din cabinetul meu zâmbind este un pas pe calea cea bună”, a conchis aceasta.

“Am scos posturi la concurs Nu a fost depus niciun dosar”

Revenind în ţară, departe de oraşele mari, situaţia este şi mai gravă. Spitalul Orăşenesc Ineu se află la circa 55 de km de municipiul Arad şi deserveşte zeci de localităţi din zonă. A fost inaugurat în 2010, la standarde europene şi de atunci tot caută medici "Am nevoie de medici, am organizat concurs, dar nu s-au prezentat candidaţi interesaţi. Am avea nevoie urgentă de trei medici pentru Compartimentul Primire Urgenţe şi unul la Obstretică-Ginegocologie", a declarat, agenţiei MEDIAFAX, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Ineu, medicul Carmen Elena Cîrdei.

Pentru a-i atrage pe medici să lucreze la Ineu, conducerea Spitalului Orăşenesc şi primăria au anunţat că asigură şi locuinţe ANL. Cu toate acestea, la concursurile organizate nu se prezintă nimeni. "Ne descurcăm foarte greu în contextul unui număr foarte mare de prezentări în CPU datorat faptului că spitalul deserveşte o zonă demografică foarte întinsă, lipsită de unităţi sanitare de profil şi, de asemenea, a lipsei de personal specializat în medicina de urgenţă. Am scos la concurs posturile de medic de urgenţă şi medic medicină familie cu competenţa urgenţe. Nu s-a depus niciun dosar", a mai declarat medicul Carmen Cîrdei.

Şi la Spitalulul Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, care este cel mai mare spital din judeţ, sunt mai multe specializări unde există deficit de medici. "Unii medici s-au pensionat, alţii au plecat să lucreze în privat, iar alţii au plecat din ţară. Deficit avem la urgenţă, cardiologie, neurologie, ATI, boli infecţioase. Cam 2-4 medici pe fiecare specialitate, dar la urgenţă şi boli infecţioase e cea mai mare presiune", a declarat corespondentului MEDIAFAX directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, medicul Ciprian George Pribac. Pentru a acoperi lipsa de personal, s-au realizat contracte de prestări servicii cu personal din privat sau din alte judeţe şi se fac gărzi suplimentare. "Din aceste cauze, personalul este uneori obosit, nervos şi pot să apară cazuri izolate de deficienţe în comunicarea cu pacienţii", a mai spus medicul Ciprian George Pribac.

Aceeaşi problemă este şi în Hunedoara. ”Avem deficit pe Oncologie, Imagistică Medicală, Urologie specializare la care doi medici se vor pensiona în curând. În momentul de faţă e în regulă, dar peste şase luni, un an, vor fi probleme dacă nu vine un nou medic. La imagistică medicală sunt puţini, trebuie să asigurăm computerul tomograf. Am vrea să avem mai mulţi medici cu competenţă în citirea computerului tomograf. Şi pe Radilogie ar mai trebui măcar doi medici”, a precizat Ioan Demeter, directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva, pentru MEDIAFAX.

Situaţia este mult mai gravă la Spitalul de Urgenţă Petroşani unde lipsesc de pe statul de funcţii circa 200 de angajaţi. ”Statul de funcţii are 1028,5 poziţii iar numărul de angajaţi este de 817. Lipsesc cam toate poziţiile posibile. E un deficit de circa 200 de persoane”, a declarat, pentru MEDIAFAX, doctorul Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenţă Petroşani. Potrivit sursei citate, unitatea medicală din Petroşani ar avea nevoie urgentă de încă doi medici la UPU SMURD, dar şi medici specializaţi în Radiologie, Endocrinologie, Dermatologie şi Neonatologie. Şi la Spitalul Municipal Vulcan este aceeaşi situaţie. ”Postul de medic pediatru a fost scos la concurs, din septembrie anul trecut, de două ori, dar nu a venit nimeni”, a completat Cătălin Popa, managerul Spitalului Municipal Vulcan.

„Doi medici nu pot acoperi o secţie. Au fost scoase posturi la concurs, dar a venit doar o doamnă doctor din Vâlcea”

Unităţile spitaliceşti din judeţul Dolj au un deficit de medici de 25%, iar 15% este deficitul de personal pe asistenţă medicală. “La spitalul municipal este doar un oncolog, la spitalul judeţean sunt doi. La Neurochirurgie, la spitalul judeţean e aceeaşi problemă. S-au scos posturi la concurs de mai multe ori şi a venit doar o doamnă doctor de la Vâlcea. În condiţiile în care doi neurochirurgi ai spitalului sunt pensionaţi, dar lucrează în continuare pentru că nu are cine. Mai este deficit şi pe anestesizie, pe terapie intensivă”, a declarat Ion Cotojman preşedintele Federaţiei Sindicale „Hipocrat” România.

Unii dintre medicii pregătiţi aici la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova pleacă din ţară încă din perioada rezidenţiatului. Între ei se află şi Alexandru Obadă, un tânăr de 29 ani. Şi-a dorit să devină medic încă din adolescenţă şi a urmat cursurile unui liceu sanitar, apoi s-a înscris la medicină alegând ca specializare chirurgia pediatrică. Acum este rezident în cadrul Spitalului de Urgenţă din Craiova. A făcut însă o întrerupere a rezidenţiatului şi a plecat în Scoţia, unde i s-a oferit un post de Resident Medical Officer la BMI Kings Park Hospital.

„În primul rând am fost determinat de aspectul financiar dar, în acelaşi timp, recunosc, ca, mi-am dorit o asemenea experienţă. Le recomand celor care vor să facă acest pas doar pentru bani, să nu meargă mai departe în demersul lor. Salariul este, clar, principala motivaţie, pentru că, din păcate, în România zilelor noastre nu poţi trăi fără bani. Tinerii care vor să practice medicina în România trebuie să facă nişte eforturi titanice, dacă stăm să ne gândim că în momentul în care termină facultatea nu se dă altceva decât un salariu de mizerie, nimic mai mult. Până şi celor din salubritate li se dau uniforme, dar medicilor nimic. Cum să se descurce un tânăr medic în societate cu un salariu mizerabil? Aici intervin, ca de obicei, părinţii care trebuie, din nou, să îşi susţină copilul ce a ales această meserie”, spune Alexandru Obadă. Alexandru se va întoarce în ţară pentru a-şi finaliza rezidenţiatul. Nu va avea însă un post asigurat, ca mulţi alţi colegi ai lui, însă afirmă că „oricât de rău” va fi în România, nu va putea pleca definitiv.

Mergând mai departe, în Gorj, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu sunt angajate în total aproape 1200 de persoane, iar medici sunt aproximativ 200. ” Suntem cu 35 la sută în minus. Avem anumite specialităţi în care stăm prost, cum ar fi Cardiologie, Neurologie şi cel mai grav lucru care există este că un număr destul de mare de medici sunt în prag de pensionare şi încet încet o să dispară, ceea ce va face ca deficitul să fie şi mai mare. În tot judeţul e la fel. Cred că numai la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu sunt în jur de 30-40 de medici care, într-un interval de 3-4 ani, se pensionează. La ORL, singura secţie pe judeţ, sunt doar doi medici. Este greu de făcut faţă în aceste condiţii. Am scos un post la concurs, aşteptăm să vedem dacă vine cineva, dar e mai atractiv sistemul privat. Doi medici nu pot acoperi o secţie”, a declarat Gheorghe Stanciu, purtătorul de cuvânt al Colegiului Medicilor Gorj. Potrivit managerului Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, Tiberiu Tătaru, deficit de medici se înregistrează şi la Unitatea de Primiri Urgenţe din municipiu, unde sunt angajaţi doar patru medici, care întâmpină probleme mai ales în perioada concediilor de odihnă.

‘Am închis compartimentul de Oncologie în momentul în care singurul medic specialist şi-a dat demisia”

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu are deficit de medici de urgenţă, acesta fiind cel mai mare număr de posturi scoase la concurs – şapte , însă este nevoie şi de medici neuroghirurgi, fizioterapeuţi, radiologi şi infecţionişti.
„Faţă de posturile aprobate, următoarele specialităţi sunt deficitare, în sensul că am publicat posturile la concurs şi nu au venit candidaţi: Secţia Clinică Neurochirurgie – două posturi, Medicină Fizică, Balneologie şi Recuperare Medicală – un post, Unitatea de Primiri Urgenţe – 7 posturi. Totodată, în momentul de faţă avem publicate pentru concurs următoarele posturi vacante: Secţia Clinică Boli Infecţioase – două posturi şi Radiologie şi Imagistică Medicală – un post”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Decebal Todăriţă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

La Vaslui, cea mai mare unitate spitalicească se confruntă cu o criză acută de medici, organigrama fiind ocupată în procent de 60%. Din totalul de 243 de posturi pentru medici sunt ocupate doar 145. “Lipsa specialiştilor are urmări grave. În primul rând am fost nevoiţi să închidem în noiembrie 2015, compartimentul de Oncologie, în momentul în care singurul medic specialist şi-a dat demisia şi a plecat să lucreze în sistem privat. De asemenea, deficitul de medici duce la suprasolicitarea celorlalţi specialişti, apare surmenajul şi chiar poate să scadă calitatea actului medical”, a declarat pentru MEDIAFAX, Ana Rinder, managerul Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui.

Potrivit datelor oficiale, pe harta României este greu să găseşti în momentul de faţă un spital cu toate posturile ocupate. Chiar ministrul Sănătăţii anunţa că în Bucureşti sunt 6.700 de posturi vacante, în Ialomiţa 44% din posturile din sistemul de Sănătate sunt neocupate, în Călăraşi - 42%, în Tulcea - 40%.

În total, aproximativ 13.000 de medici lipsă, o cifră echivalentă cu cea a cadrelor medicale plecate în străinătate la muncă.

Citeşte şi: #JobInRomania: Ţara care exportă muncitori tineri. Diaspora ne trimite 1,5 miliarde de euro pe an

Citeşte şi: #JobInRomania. La un şomaj de 6,7%, angajatorii vor să importe forţă de muncă din Rep. Moldova şi Ucraina: „Moldovenii sunt harnici şi dispuşi să lucreze orice"

Citeşte şi: #JobInRomania: Soarta unui şomer la 50 de ani în România. “Cine mă mai angajează pe mine când sunt atâţia tineri? ”

Citeşte şi: #JobInRomania: 5% din şomeri sunt absolvenţi de facultăţi: “De la Comunicare, am ajuns hair-stylist” - FOTO

Citeşte şi: #JobInRomania-Piaţa muncii: Salarii mici, meseriaşi puţini şi şomeri veniţi de pe băncile facultăţii