Judecătoarea Iulia Motoc a făcut opinie separată în cazul deciziei CCR privind comasarea alegerilor

De asemenea, Iulia Motoc susţine că CCR nu a redat exact propria jurisprudenţă privind angajarea răspunderii Guvernului, modalitatea aleasă pentru adoptarea Legii de comasare a alegerilor locale şi parlamentare.

"Referitor la criticile sub aspectul neconstituţionalităţii extrinseci Curtea nu a redat în mod exact propria jurisprudenţă, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului. Astfel nu au fost invocate decizii fundamentale în materie respectiv: Deciziile nr.1658/2010, 383/2010, 574/2011 şi 575/2011. În schimb, deşi critica referitoare la încălcarea constituţionalităţii sub aspect extrinsec a fost respinsă, o parte din motivarea Curţii reia argumente din opiniile separate la aceste decizii", consideră judecătoarea.

În ceea ce priveşte "caracterul vag al pronunţării Curţii", Iulia Motoc apreciază că "se consideră că se aduce atingere art.1 alin.(5) din Constituţie cu argumentaţia că se încalcă stabilitatea normelor juridice din domeniul electoral".

"Acelaşi caracter vag au şi referinţele la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea legii", spune judecătoarea.

În opinia sa, este de apreciat faptul că prin Decizia nr.51/2012 (privind comasarea alegerilor - n.r.) Curtea a reflectat exact sensul principiului securităţii juridice, aşa cum a fost formulat în opinia separată la Decizia nr.799/2011 asupra proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României.

"Cu acel prilej, Curtea a dat un sens eronat principiului securităţii juridice apreciind că acesta se referă la bunuri şi nu la cetăţeni, astfel cum s-a menţionat şi în decizie: «securitatea juridică a dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcătuiesc averea unei persoane este indisolubil legată de prezumţia dobândirii licite a averii», pentru a justifica necesitatea menţinerii în Constituţie a prezumţiei dobândirii licite a averii", subliniază Motoc.

Ea consideră şi că "menţionarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată în aplicarea art.3 din Protocolul nr.1 adiţional la Convenţia 41 pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu corespunde sensului dat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului" şi că, prin urmare, Legea comasării alegerilor nu contravine acestor dispoziţii.

Iulia Motoc susţine şi că modul în care a fost interpretat articolul 37 din Constituţie referitor la dreptul de a fi ales implică faptul că toate statele care au alegeri comasate nu respectă acest drept. Ea oferă exemplul recent al comasării alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European din Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, din anul 2009.

"În această logică nici alegerile prezidenţiale nu s-ar mai putea organiza odată cu alegerile parlamentare, practică curentă în multe state democratice. Amintim că după adoptarea Constituţiei României în 1991 aceasta a fost practica între anii 1992 şi 2004", afirmă judecătoarea CCR.

Referitor la obiecţiile Curţii cu privire la prelungirea mandatului aleşilor locali, Motoc spune că aceasta "constituie o practică a statelor democratice".

"Astfel, Franţa, prin Legea nr.2005-1563 din 15 decembrie 2005 privind prelungirea duratei mandatului din 2007 a consilierilor municipali şi consilierilor generali, a prelungit cu un an mandatul consilierilor menţionaţi", argumentează ea.

Iulia Motoc apreciază ca "lăudabil" modul în care Curtea invocă Codul bunelor practici în materie electorală elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept de la Veneţia.

Ea consideră că "partea finală a deciziei Curţii prin care se indică imperfecţiunile sistemului electoral românesc privind modul în care trebuie delimitate şi numerotate colegiile uninominale, organizarea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, şi se indică modalităţi de revizuire a legislaţiei electorale excedează în mod evident obiectul sesizării", iar "prin indicarea modalităţilor de revizuire a sistemului electoral există riscul unei antepronunţări a Curţii".

Curtea Constituţională a făcut publică vineri motivarea dedciziei referitoare la neconstituţionalitatea Legii de dcomasare a alegerilor locale şi parlamentare.

Citeste si: Comasarea alegerilor ar crea dificultăţi privind procesul de vot. MOTIVAREA DECIZIEI CC privind neconstituţionalitatea Legii