Judecătorii au AMÂNAT verdictul în privinţa eliberării lui Dan Voiculescu

Procurorii au mai precizat că nu există dovezi temeinice de îndreptare, că Dan Voiculescu nu a avut un comportament deosebit, merituos în penitenciar şi au acuzat faptul că afaceristul nu a achitat nici prejudiciul în dosar şi nici cheltuielile de judecată.

La rândul lui, avocatul lui Dan Voiculescu a susţinut că acesta este îndreptăţit la eliberare condiţionată deoarece a avut un comportament "respectuos" faţă de personalul penitenciarului, a câştigat 1.882 de credite prin recompensare, a fost selecţionat la punctul de curăţenie interioară a penitenciarului şi a participat la programul pentru liberare. În replică, judecătorul i-a recomandat apărătorului "să nu facă umplutură pentru jurnalişti, ci argumentaţie pentru judecător".

În ceea ce priveşte neachitarea prejudiciului, avocatul omului de afaceri a precizat că Dan Voiculescu are toată averea pusă sub sechestru.

"Nu are un leu disponibil, cu exceptia pensiei. ANAF nu a vândut decât o casă", a completat apărătorul.

Pe 8 iunie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 5 au luat decizia de a admite cererea de eliberare formulată de Dan Voiculescu, condamnat în 2013 la zece ani de închisoare pentru spălare de bani. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată la Tribunalul Bucureşti. Dacă această instanţa va decide că Voiculescu poate fi eliberat condiţionat, atunci el va putea părăsi penitenciarul în care se află încarcerat din 2013.

Comisia de specialitate de la nivelul penitenciarului Rahova a dat aviz negativ solicitării lui Dan Voiculescu de eliberare condiţionată, însă, chiar şi în aceste condiţii, fostul senator s-a adresat judecătorilor.

Judecătoria Sectorului 5 a explicat motivele care i-au condus pe judecători la decizia de a admite cererea de eliberare condiţionată formulată de Dan Voiculescu, instanţa precizând că a avut un comportament pozitiv, nefiind sancţionat, ba chiar recompensat.

În ceea ce priveşte neacoperirea despăgubirilor, judecătorii susţin că acesta nu este un criteriu legal de evaluare a comportamentului din detenţie.

„Condiţia analizată presupune observarea conduitei persoanei private de libertate prin raportare la Regulamentul de ordine interioară al locului de detenţie, prin evaluarea eforturilor depuse de această persoană în a participa la activităţi lucrative, educative, moral-religioase, culturale etc”, explică magistraţii în motivare.

Judecătorii au constatat că, până la 24 mai, Voiculescu a stat în închisoare în total 1.408 zile din cele 3.653 la care a fost condamnat, 387 dintre acesta fiind considerate executate pe baza muncii prestate, situaţe în care este îndeplinită condiţia referitoare la executarea a cel puţin o treime din pedeapsă.

„În ceea ce priveşte modalitatea în care petentului i-au fost considerate drept executate cele 387 de zile (cu referire la susţinerile procurorului privind lipsa calităţii ştiinţifice a lucrărilor publicate, lipsa dovezilor că ar fi fost redactate în detenţie, privind împrejurarea că petentul ar fi „un profitor al unor carenţe legislative” etc.), instanţa reaminteşte că atributul contabilizării zilelor considerate ca executate pe baza muncii prestate de persoanele condamnate aparţine exclusiv administraţiei penitenciarului”, se precizează în motivare.

Judecătorii menţionează că Voiculescu nu a fost „sancţionat disciplinar niciodată, fiind recompensat de 12 ori, ultimele două recompense fiind aplicate în ultima perioadă supusă analizei, după data respingerii primei cereri de liberare condiţionată." Mai mult, magistraţii dau exemplu şi activităţile lucrative şi/sau de instruire şcolară şi formare profesională ale fostului senator, "în acest sens fiind evidenţiate în procesul-verbal întocmit de comisie un număr de 57 de zile considerate ca executate pe baza muncii prestate la punctul de lucru curăţenie (în perioada ianuarie 2016-mai 2017, dar şi anterior, sporadic, în anul 2015), la care se adaugă şi un număr de 330 zile considerate ca executate prin publicarea unor lucrări ştiinţifice”.

În ceea ce priveşte executarea pedepsei în regim de detenţie închis, magistraţii precizează că acest aspect nu are relevanţă, mai ales în condiţiile în care „apărătorul petentului a subliniat că petentul a solicitat menţinerea acestui regim de executare, pentru siguranţa sa în penitenciar”.

Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Gheorghe Mencinicopschi şi fostul director al ADS Corneliu Popa au fost condamnaţi la câte opt ani de închisoare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.