Judecătorii CA Piteşti care au motivat o sentinţă definitivă invocând un act abrogat, reclamaţi CSM

"Abaterea disciplinară pe care o sesizăm prin prezenta petiţie este prevăzută de articolul 99 litera h din Legea 303 din 2004, în conformitate cu care «Constituie abateri disciplinare: (...) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedură, cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă, dacă fapta nu constituie infracţiune». În fapt, judecătorii completului de recurs al Curţii de Apel Piteşti şi-au exercitat funcţia cu gravă neglijenţă, aplicând un act normativ abrogat de opt ani", scrie petenta, Florica Cojocaru, în sesizarea depusă de avocatul ei, luni, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Femeia susţine, în plângerea către CSM, că, prin decizia membrilor respectivului complet, ea ar trebui, practic, să se judece "cu o instituţie desfiinţată de opt ani şi în baza unui act normativ abrogat de opt ani".

"Apreciem că judecarea cauzei conform unui act normativ abrogat de opt ani nu se poate încadra în libertatea de apreciere a judecătorului şi în independenţa de decizie a acestuia. Aplicarea unui act normativ abrogat de opt ani, în condiţiile în care raporturile deduse judecăţii sunt mult mai recente (2006-2009), reprezintă o gravă neglijenţă, putând fi calificată ca gravă abatere disciplinară", scrie reclamanta.

Aceasta afirmă chiar că, în situaţia în care judecătorii completului nu vor fi sancţionaţi pentru "grava" abatere săvârşită, "ne-am putea afla într-o zi, cel puţin ipotetic, în faţa unei hotărâri care ar respinge o acţiune în contencios administrativ pe motiv că actul nu poate fi adoptat decât prin decret regal".

"Judecând în acelaşi mod, instanţele din România ar putea aplica azi, unor raporturi litigioase actuale, Regulamentele Organice, Constituţia din 1923 sau Legea 58 din 1974 privind sistematizarea teritoriului", mai scrie femeia, care, depăşind "nota ironică" a afirmaţiei anterioare, consideră că se impune aplicarea unei sancţiuni "stricte" pentru a fi prevenit derapajele de acest gen, care "ar putea transforma actul de justiţie într-un act umoristic".

"Pare că judecătorul ajunge să trateze o cauză extrem de superficial, ca pe o glumă, fără a mai face un minim efort, acela de a verifica un program legislativ", mai scrie reclamanta.

Aceasta reia în plângerea către CSM obiectul şi traseul dosarului soluţionat astfel de completul de judecători de la Piteşti.

Cazul a ajuns în justiţie în anul 2009. Florica Cojocaru, o contabilă care lucra la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Argeş din 1996, a absolvit în 2006 o facultate de profil şi a cerut imediat, în baza regulamentului intern, transformarea postului de contabil pe care-l ocupa într-unul de economist, mai bine retribuit, însă nu a primit niciun răspuns la cererea adresată şefului Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC). După alte două luni a revenit cu o nouă cerere, însă nici de această dată nu a primit vreun răspuns. După aproape trei ani de la depunerea cererii, în lipsa oricărui răspuuns, pentru a preveni prescrierea dreptului de a-i fi transformat postul, femeia s-a adresat instanţei, cerând judecătorilor să oblige ISC să-i transforme postul şi să-i plătească diferenţa de salariu pentru cei aproape trei ani.

Imediat după ce a depus cererea la tribunal şi instituţia a primit citaţia, femeia a fost încadrată pe postul dorit, însă a continuat procesul întrucât nu a primit diferenţa de salariu solicitată.

Tribunalul i-a respins acţiunea, pe motiv că Regulamentul de Ordine Interioară al instituţiei în care lucra, document pe care şi-a şi bazat cererea, nu are prevederi imperative.

În recurs, Curtea de Apel Piteşti i-a respins acţiunea invocând o hotărâre de guvern din 2001. Hotărârea de Guvern numărul 3 din 2001 a fost însă abrogată printr-un act normativ similar, Hotărârea de Guvern 740 din 2003. Invocând această hotărâre, instanţa afirmă, practic, că obligaţia de a-i transforma postul ocupat dintr-unul de contabil într-unul de economist cu studii superioare nu îi revenea Inspectoratului de Stat în Construcţii, ci ministrului de resort.

Plângerea Floricăi Cojocaru a fost depusă împreună cu motivarea deciziei judecătoreşti pe care o critică.