Kovesi: La preluarea mandatului, în 2006, obiectivele erau eficienţă, optimizare, implementare

"Principalele obiective asumate la preluarea mandatului de procuror general şi validate de Consiliul Superior al Magistraturii cu prilejul interviului susţinut în faţa Secţiei pentru procurori a acestui for au vizat: creşterea eficienţei şi operativităţii activităţii de urmărire penală; optimizarea managementului organizaţional, prin adoptarea unor măsuri de reorganizare a Ministerului Public; implementarea unor modele avansate în managementul resurselor umane, bazate pe pregătirea profesională a procurorilor în funcţie de noile caracteristici ale fenomenului infracţional, care presupun existenţa unor specializări aprofundate; sporirea gradului de încredere în Ministerul Public prin creşterea transparenţei şi îmbunătăţirea comunicării cu publicul, societatea civilă şi mass-media; perfecţionarea cadrului normativ cu relevanţă directă pentru activitatea Ministerului Public, prin identificarea impedimentelor de natură legislativă şi formularea de propuneri de soluţionare a acestora; dezvoltarea instrumentelor tehnice de suport, prin informatizarea activităţii şi îmbunătăţirea infrastructurii specializate", arată Codruţa Kovesi în raportul său de activitate pe cei şase ani.

Ulterior acestei etape iniţiale, pornind de la experienţa acumulată pe perioada primului mandat de procuror general, luând în considerare stadiul implementării măsurilor de reformă, precum şi necesităţile de dezvoltare instituţională a Ministerului Public, complementar obiectivelor menţionate, au fost particularizate şi alte direcţii de acţiune, notează documentul citat.

"Stabilirea unui parteneriat cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi celelalte instituţii din sistemul judiciar pentru continuarea şi urgentarea implementării măsurilor de reformă propuse pentru al doilea mandat; formularea de propuneri legislative care să urmărească reducerea numărului de dosare aflate pe rolul organelor judiciare, respectiv proceduri simplificate, care să scurteze durata de soluţionare a cauzelor, consacrarea principiului oportunităţii acţiunii penale, reglementarea unor noi tehnici de investigaţie şi a modalităţilor alternative de soluţionare a cauzelor; preluarea poliţiei judiciare de către Ministerul Public", arată sursa citată. 

Dubla subordonare a lucrătorilor de poliţie judiciară, din punct de vedere administrativ şi în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală, către instituţii care pot avea priorităţi diferite, diminua eficienţa acestei structuri şi care efectuează cercetări în peste 95 la sută din cauzele penale înregistrate; alocarea de fonduri proprii pentru organizarea activităţilor de flagrant fiecărei unităţi de parchet; angajarea în cadrul parchetelor de pe lângă tribunale de specialişti care să poată efectua constatări tehnico-ştiinţifice, după modelul DNA şi DIICOT; conectarea tuturor unităţilor de parchet la baze de date cuprinzând informaţii utile în activitatea de urmărire penală; extinderea abordării specializate a fenomenelor infracţionale la alte domenii (infracţiuni de violenţă, infracţiuni la regimul circulaţiei rutiere, infracţiuni silvice şi de mediu) prin realizarea unor reţele naţionale de procurori anume desemnaţi, includerea acestor procurori în programe de pregătire şi schimburi de experienţă realizate fie prin eforturile proprii ale Ministerului Public, fie în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii, şi standardizarea practicilor aplicabile - sunt alte direcţii abordate. 

Citeşte şi: Codruţa Kovesi - singurul procuror general al României care-şi duce mandatul până la capăt

Simplificarea formularelor statistice şi reevaluarea indicatorilor care prezintă cu adevărat relevanţă pentru activitatea parchetelor, precum şi continuarea proiectului de unificare a statisticilor Ministerului Public cu cele ale Poliţiei Române şi de stabilire de criterii comune de evaluare a activităţii, au fost alte ţinte ale procurorului general.

Potrivit lui Kovesi, existenţa statisticilor diferite pentru poliţie şi parchet nu se justifica, în contextul în care activitatea de urmărire penală este unică, iar indicatorii diferiţi de eficienţă a activităţii determină priorităţi diferite.

"Reorganizarea schemelor de personal pentru personalul auxiliar, pentru a mări posturile disponibile de grefieri, care trebuie să preia o parte dintre atribuţiile extrajudiciare ale procurorilor, contribuind astfel la scurtarea termenelor de soluţionare a dosarelor; perfecţionarea modului în care era realizată participarea la dezbaterile asupra legislaţiei cu impact nemijlocit asupra activităţii Ministerului Public; achiziţionarea şi adaptarea unui sistem informatic de gestionare a documentelor în format electronic, care va permite identificarea rapidă şi facilă a dosarelor sau actelor înregistrate la unităţile de parchet, precum şi securitatea acestora; dezvoltarea unui sistem de arhivare electronică a dosarelor, care să permită transferul dosarelor în format electronic şi o prelucrare operativă a datelor statistice şi posibilitatea ca procurorii care participă în şedinţele de judecată să poată avea la dispoziţie întreg dosarul cauzei, pentru a creşte calitatea concluziilor pe care le vor formula în faţa instanţei de judecată; extinderea programului de monitorizare a soluţiilor în format electronic pe diverse domenii şi crearea unei biblioteci virtuale în reţeaua Intranet, în vederea unificării practicii judiciare la parchete; utilizarea mai eficientă şi în mod curent a măsurilor asiguratorii pentru recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea de infracţiuni; consolidarea cooperării interinstituţionale în relaţia cu structurile de poliţie - pentru identificarea unor soluţii la actuala împărţire administrativă a competenţelor între acestea, care îngreunează activitatea de urmărire penală -instanţele - pentru înfiinţarea de complete specializate pe domenii particulare şi pentru promovarea unor modificări ale Codului de procedură penală în ceea ce priveşte instituţiile procedurale care au influenţat negativ finalitatea dosarelor - şi serviciile de informaţii - pentru determinarea unor standarde de calitate a prelucrării informaţiilor transmise către procuror, cel puţin la nivelul legislaţiei secundare; sporirea operativităţii în cadrul cooperării inter-instituţionale, prin încheierea unor protocoale privind schimbul electronic de date şi informaţii şi gestionarea unitară a procesului de comunicare cu alte instituţii (naţionale sau externe), prin realizarea unei standardizări a formei documentelor utilizate în relaţionarea inter şi intrainstituţională; obţinerea unor resurse financiare corespunzătoare necesităţilor reale ale funcţionării sistemului, în paralel cu optimizarea gestionării celor alocate; îmbunătăţirea percepţiei publice asupra activităţii Ministerului Public" - au fost alte obiective ale procurorului general.

Totuşi, obiectivul fundamental al Ministerului Public stabilit după preluarea mandatului în octombrie 2006 a fost creşterea eficienţei, operativităţii şi fermităţii în activităţile de urmărire penală în special în domeniile corupţiei, criminalităţii organizate, evaziunii fiscale, contrabandei şi în ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor şi instituirea măsurilor asiguratorii, asigurându-se în acelaşi timp o mai mare transparenţă şi îmbunătăţirea percepţiei publice asupra instituţiei. 

Astfel, au fost implementate următoarele "măsuri cheie": au fost adoptate noi criterii de evaluare pentru activitatea parchetelor, bazate în principal pe eficienţă în rezultatul investigaţiilor. Totodată, a fost pus un accent sporit pe analiza numărului de rechizitorii, numărului de persoane trimise în judecată, valoarea măsurilor asiguratorii instituite, în special în domeniile prioritare stabilite anual de către procurorul general cu ocazia prezentării raportului anual de activitate.

În perioada 2007 - 2012, domeniile prioritare stabilite au fost combaterea corupţiei, a criminalităţii organizate, a evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, a infracţiunilor contra vieţii şi măsuri pentru recuperarea prejudiciilor.

Sursa citată arată că resursele investigative au fost prioritizate şi canalizate spre dosarele importante privind domeniile prioritare. Dotarea unităţilor specializate cu personal şi asigurarea bugetelor acestora a fost considerată o prioritate, ca şi asigurarea sprijinului logistic necesar. Au fost disponibilizate fonduri pentru toate parchetele pentru ca acestea să îşi poată desfăşura activităţile destinate descoperirii infracţiunilor flagrante. Resursele au fost orientate pentru efectuarea investigaţiilor şi au fost simplificate procedurile care nu aveau legătură directă cu activitatea investigativă - de exemplu, întocmirea unor statistici, rapoarte, analize.

Parchetele au fost reorganizate, iar posturile vacante au fost redistribuite către unităţile care se confruntă cu un mare volum de muncă. Peste 115 posturi din structura Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au fost reduse şi alte 20 din structura parchetelor de pe lângă curţile de apel. Acestea au fost redistribuite parchetelor locale care se confruntau cu cel mai mare deficit de personal raportat la volumul de muncă.

Au fost create reţele de procurori special desemnaţi pentru a lucra doar pe anumite categorii de infracţiuni. Aceşti procurori au fost specializaţi pe domeniile pe care au fost desemnaţi şi au participat la programe de pregătire profesională finanţate cu fonduri UE în domeniile: combaterea corupţiei, combaterea crimei organizate, folosirea investigatorilor sub acoperire şi a altor mijloace speciale de probaţiune, efectuarea investigaţiilor financiare şi recuperarea bunurilor. Au fost organizate întâlniri regulate între procurorii special desemnaţi să investigheze infracţiuni de corupţie şi infracţiuni economico financiare cu ofiţerii de poliţie judiciară ai Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai inspectoratelor judeţene de poliţie, pentru identificarea căilor de fluidizare a activităţii de urmărire penală în domeniile prioritare. 

Citeşte şi: DANIEL MORAR, delegat de Kovesi la conducerea Ministerului Public

Au fost adoptate şi implementate, de parchetele de pe lângă tribunale, strategii de combatere a fenomenului infracţional adaptate la specificul regional, în domeniul corupţiei şi infracţiunilor economico-financiare. Fiecare strategie locală a cuprins o analiză de risc, stabilirea domeniilor prioritare în cadrul ariei de competenţă a fiecărei unităţi, metodele care să permită monitorizarea acestor domenii şi indicatorii de performanţă, cu referire în principal la numărul de cauze şi de rechizitorii şi la tipurile de infracţiuni trimise în judecată.

Metodele de investigare au fost standardizate prin elaborarea şi publicarea ghidurilor de bune practici în domeniul corupţiei, investigaţiilor financiare, folosirea investigatorilor sub acoperire, recuperarea prejudiciilor sau al activităţilor criminalistice.

Deciziile procurorilor din întreaga ţară în domeniile prioritare au fost monitorizate în scopul identificării problemelor care au generat soluţii de practică judiciară neunitară în cadrul parchetelor. În toate aceste cazuri, PICCJ. şi-a exprimat opinia prin note de îndrumare/memorandumuri trimise unităţilor teritoriale sau prin mesaje transmise de procurorul general.

A fost pus în aplicare un ordin comun semnat cu Ministerul Administraţiei şi Internelor care furnizează atât procurorilor, cât şi poliţiştilor o procedură standardizată obligatorie pentru identificarea bunurilor care pot fi sechestrate.

Kovesi a precizat că a fost realizată informatizarea Ministerul Public. În acest sens, a fost creată propria reţea de comunicaţii pentru accesul la informaţiile confidenţiale, poştă electronică şi transfer electronic de informaţii. A fost furnizat procurorilor acces direct la 15 baze de date care oferă sprijin informatic. Ministerul Public dispune de o aplicaţie web cu baze de date de culegere şi centralizare a informaţiilor referitoare la cauzele instrumentate în Ministerul Public având ca obiect corupţia, contrabanda, evaziunea fiscală şi spălarea de bani, ceea ce permite identificarea oricărui dosar înregistrat la orice parchet din ţară, precum şi verificarea în timp real a statisticilor privind domeniile prioritare. O bibliotecă virtuală care conţine ghiduri cu cele mai bune practici şi jurisprudenţă este accesibilă tuturor procurorilor. A fost implementat un sistem de video-conferinţe pentru a asigura un mod eficient, rapid şi sigur de transmitere a informaţiilor, acesta fiind, de asemenea, folosit şi pentru anumite tipuri de pregătire profesională, a arătat Kovesi

Au fost încheiate protocoale cu principalii parteneri instituţionali, urmărindu-se modernizarea schimbului de informaţii, pentru a realiza priorităţi comune şi o evaluare comună bazată pe rezultatele judiciare ale cauzelor. Astfel de protocoale au fost semnate cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Oficiul Naţional pentru Combaterea Spălării Banilor, Serviciul Român de Informaţii, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Ministerul Apărării Naţionale, Consiliul Concurenţei, Uniunea Naţională a Barourilor din România, Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România, Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Consiliul de Mediere.

A fost stabilită o nouă procedură şi criterii riguroase pentru la numirea, promovarea sau revocarea ofiţerilor de poliţie judiciară.

Au fost înaintate Ministerului Justiţiei propuneri legislative pentru a asigura procurorilor instrumentele judiciare eficiente, unele dintre acestea fiind însuşite şi adoptate.

Legea privind unele măsuri pentru accelerarea proceselor în domeniul penal conţine numeroase proceduri simplificate pentru procurori, în timp ce propuneri referitoare la angajarea experţilor de către unităţile de parchet şi întărirea controlului procurorului asupra ofiţerilor de poliţie judiciară sunt incluse în proiectul de lege pentru implementarea noului cod de procedură penală. Alte propuneri, privind reglementările referitoare la confiscarea specială au fost incluse în Legea 63/2012 care reglementează confiscarea extinsă.

"Pentru a creşte gradul de transparenţă şi încrederea cetăţenilor în procurori au fost stabilite regulile de bază privind comunicarea cu mass-media printr-un ordin al procurorului general şi s-au depus eforturi pentru ca activitatea să fie mai bine reliefată de mass-media. În 2006, au fost întocmite sub o sută de comunicate de presă, în timp ce în anul 2011 au fost întocmite peste 800 de comunicate de presă. Au fost organizate cursuri de pregătire profesională cu procurorii purtători de cuvânt, s-a standardizat activitatea de comunicare publică prin implementarea unor modele standard pentru toate tipurile de comunicări", a mai spus Kovesi.

Codruţa Kovesi a fost numită în funcţie în octombrie 2006, pentru un mandat de trei ani, ulterior fiind reînvestită în această funcţie, pentru un alt mandat de trei ani, care expiră marţi, 2 octombrie 2012.

Ea nu mai poate fi reînvestită în această funcţie.