Legea lobby-ului elimină onorariul de succes în cazul contractelor cu statul | DOCUMENT

„Prezenta lege reglementează obligațiile de conduită și de înregistrare în asociere cu activitățile prin intermediul cărora se urmărește influențarea directă a activității de legiferare și a proceselor decizionale la nivelul administrației publice centrale și locale”, potrivit proiectului de lege obţinut de MEDIAFAX, intitulat „Legea privind transparența în domeniul lobby-ului și al reprezentării intereselor”.

Proiectul de lege a fost prezentat într-o primă lectură, în şedinţa conducerii centrale a ALDE din 28 august, de către deputatul Varujan Vosganian. Surse din conducerea ALDE au declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că propunerea legislativă urmează să fie înregistrată oficial în Parlament săptămâna viitoare, pentru dezbatere şi vot.

Activitatea de lobby reprezintă, potrivit propunerii legislative, „orice contact organizat și structurat cu reprezentanți publici pentru exercitarea unei influențe în interesul unui client” în sensul influențării activității de legiferare și a deciziilor administrației publice, iar lobbyist-ul este definit ca fiind „o persoană care exercită o activitate de lobby în calitate de angajat sau prestator în cadrul unei societăți de lobby sau în cadrul unei societăți care include și lobby-ul în obiectul său de activitate”.

Potrivit proiectului de lege a lobby-ului, demnitarii numiți sau aleși, funcționarii publici și personalul contractual, în măsura în care își desfășoară activitatea în procesul de legiferare și în procesul de punere în aplicare a legislației specifice, sunt „reprezentanți publici” şi acestora li se interzice să desfăşoare, pe perioada mandatului sau a funcției deținute, „activitate de lobbyist, în sensul prezentei legi, în domeniul său de activitate”. De asemenea, conflictele de interese și incompatibilitățile pentru persoanele care fac obiectul Legii nr.161/2003 în relația cu societățile comerciale „se aplică întocmai și în relația cu societățile de lobby și cu și societățile care angajează lobbyiști interni”.

„O persoană care desfășoară o activitate de lobby și de reprezentare a intereselor trebuie să prezinte misiunea sa, la primul contact cu un reprezentant public, precum și identitatea și preocupările specifice ale beneficiarului sau clientului său, respectiv ale asociației de interese; să nu dobândească informații într-o modalitate și o formă ilegale; să comunice informațiile deținute pentru exercitarea activității sale cu respectarea adevărului; să se informeze cu privire la restricțiile de activitate și la normele de incompatibilitate adoptate pentru reprezentanții publici și să respecte restricțiile respective; să nu exercite nicio formă de presiune ilegală sau inadecvată asupra reprezentanților publici; aceasta nu exclude efectuarea acțiunilor legale în sensul prevederilor legii civile, pentru a asigura efectele necesare unei intervenții”, mai stipulează proiectul de lege.

O parte din datele şi informaţiile despre societățile de lobby, societățile care angajează lobbyiști interni şi grupurile de interese „vor fi puse la dispoziția publicului gratuit, în format electronic”, spune proiectul de lege. Printre datele care vor putea fi consultate public se numără numele și datele de naștere ale lobbyiștilor, cifra de afaceri obținută din activitățile de lobby, precum și numărul de comenzi, denumirea (firma), numărul de înregistrare la registrul comerțului, sediul, o scurtă descriere a activităților profesionale sau comerciale, codul de conduită. Prevederile contractuale nu figurează, potrivit legii, pe lista informaţiilor accesibile publicului larg.

DESCARCĂ PROIECTUL DE LEGE

„Este nulă orice clauză dintr-un contract de lobby prin care se prevede onorariu de succes în măsura în care activitatea de lobby urmărește încheierea contractelor cu statul sau cu o unitate administrativ-teritorială. Onorariul de succes prevăzut în contractul de lobby se face venit la bugetul de stat", se mai arată în proiectul legislativ.

Încălcarea acestei prevederi de către un client al unei activități de lobby, respectiv de către o societate de lobby sau de o societate care angajează lobbiști interni, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de până la 50.000 lei. În cazul săvârșirii repetate a faptei, amenda este de 100.000 lei. Constatarea și sancționarea contravenţiei, în acest caz, se efectuează de către personalul de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

De asemenea, proiectul stipulează că „în situația în care părțile contractante ale unei comenzi de lobby convin o remunerație care depășește semnificativ valoarea reală a comenzii, suma respectivă se face venit la bugetul de stat”.

Propunerea legislativă mai prevede înfiinţarea unui Registru de lobby, administrat de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalului Municipiului București, în care vor fi înregistrate societățile de lobby, precum și atribuțiile acestora, societățile care angajează lobbyiști interni, precum şi grupurile de interese. Organizarea și funcționarea Registrului de lobby și de reprezentare a intereselor se aprobă prin Hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Justiției. Societățile de lobby și societățile care angajează lobbyiști, precum şi lobbyiștii și lobbyiștii interni, pot exercita activități de lobby numai de la data înregistrării în Registrul de lobby.

Legea lobby-ului nu se aplică organizațiilor sindicale și organizațiilor patronale, partidelor politice, cultelor recunoscute potrivit legii, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, instituțiilor publice din domeniul asigurărilor sociale, şi nici grupurilor de interese care nu încadrează personal în calitate de reprezentanți ai intereselor.

De asemenea, dispoziţiile legii nu sunt aplicabile: „a) activităților reprezentanților publici în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, conform legii; b) activităților unei persoane prin care aceasta valorifică propriile interese fără caracter antreprenorial; c) valorificării unor drepturi sau reprezentării intereselor unei părți sau a unei entități implicate în relații cu autoritățile administrative sau judiciare, în condițiile legii; d) consultanței juridice și reprezentării realizate de către avocați, notari, agenți fiduciari și alte persoane autorizate în acest sens; e) valorificării intereselor de politică externă în cadrul relațiilor diplomatice sau consulare; f) activităților desfășurate la cererea unor reprezentanți publici”

Potrivit expunerii de motive, adoptarea legii lobby-ului va permite „informarea corectă şi promptă a opiniei publice în legătură cu acţiunea de influenţare a decidentului public, prin promovarea scopurilor grupurilor de interese”.

„Prezenta lege porneşte de la asumarea concepţiei potrivit căreia, în societăţile democratice, existenţa grupurilor de interese este firească şi, în anumite condiţii, legitimă. Grupurile de interese formează un mecanism de reprezentare a intereselor cetăţenilor şi, prin activitatea lor, constituie o modalitate de a verifica măsura în care politicile publice satisfac nevoile sociale ale cetăţenilor. Privit din perspectiva unei democraţii participative, împiedicarea manifestării unor astfel de influențe exercitate de grupurile de interese nu este o soluţie viabilă. În schimb, competiția liberă dintre ele, în condiţii transparente, pot influenţa în mod pozitiv deciziile autorităţilor publice”, potrivit expunerii de motive.

Iniţiatorii mai consideră că în combaterea corupţiei, a conflictului ori a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă.

„Desigur că, în condiţiile specifice fiecărei perioade şi fiecărui domeniu al vieţii economico-sociale, grupurile de interese pot avea o poziţie inegală şi acţiunea lor poate avea un impact diferenţiat asupra decidentului public. Acest risc poate conduce la percepţia că activitatea de lobby poate pune, la un moment dat, scopurile grupurilor de interese şi binele public într-o stare conflictuală şi că, în loc de a contribui la fundamentarea deciziei publice, este, dimpotrivă, un factor de distorsiune. Opinia iniţiatorilor este aceea că împiedicarea activităţii de lobby ori punerea ei într-o lumină negativă, trimiţând-o în sfera incidenţelor de natură penală este o atitudine ce nu poate fi acceptată. Nutrim convingerea că, în combaterea corupţiei, a conflictului ori a traficului de interese, prioritară este acţiunea preventivă şi nu cea punitivă. Tocmai pentru a preveni un astfel de risc este necesară asigurarea transparenței intereselor, a activităților realizate pentru promovarea lor (lobby), a actorilor care reprezintă acele interese și, în primul rând, a proceselor decizionale din sfera publică”, se arată în expunerea de motive.

Întrebat de corespondentul MEDIAFAX dacă UDMR va susţine o lege a lobby-ului, promisă de coaliţia PSD-ALDE, liderul grupului parlamentar UDMR din Camera Deputaţilor, Korodi Attila, a spus luni că parlamentarii maghiari aşteaptă să vadă ce anume va conţine un proiect de lege în acest sens.

„S-a discutat mult, dacă va fi o lege corectă, atunci se poate sprijini, numai că nu am văzut niciun proiect de lege a lobby-ului în Parlament. Vom analiza proiectul care va fi depus. Această problemă trebuie legiferată, pentru că este nevoie de un cadru legal corect care să nu facă o confuzie cu activităţi ilicite. Orice ţară are în legislaţia proprie reglementări cu privire la interacţiunea dintre zona privată şi zona publică pentru a reprezenta interese, o reglementare trebuie să existe”, a declarat Korodi.

Comitetul Executiv Naţional PSD a decis, la Neptun, pe 1 septembrie, să susţină o lege a lobby-ului. „Înfiinţarea societăţilor de lobby, simplificarea accesului public la procesul de legiferare şi la cel decizional. Text de lege preluat integral din legislaţia în materie din Austria. Înfiinţează Registrul de lobby şi de reprezentare a intereselor. Legiferează profesia de lobbyst. Creşt transparenţa în procesul de legiferare şi în cel decizional. Permite interacţiunea mediului de afaceri cu decidenţii politici printr-o reglementare eficientă în acest sens. Permite implicarea societăţii civile în procesul decizional, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel executiv”, se arată în documentul discutat sâmbătă de PSD, la Neptun.

Deputatul ALDE Varujan Vosganian, a prezentat, pe 28 august, în conducerea centrală a partidului, un proiect de lege privind reglementarea activităţii de lobby care conţine „anumite constrângeri pentru decidenţii politici, pe perioada în care ocupă funcţia publică nu au voie să aibă activităţi de lobby".

„Legea privind reglementarea activităţii de lobby este o tentativă care a mai fost în Parlament de câteva ori şi de fiecare dată a eşuat în a ajunge la finalizare. Această propunere legislativă vine în contextul în care societatea noastră este suficient de matură şi noi recunoaştem existenţa firească a activităţii de lobby şi a grupurilor de interese. Care este menirea acestui proiect de lege? Să creeze transparenţă, să elimine orice suspiciune cu privire la faptul că activitatea de lobby ar putea să distorsioneze decizia publică şi ar putea să inducă trafic de influenţă sau conflict de interese”, a declarat, marţi, la Parlament, deputatul ALDE, Varujan Vosganian, după şedinţele Biroului Politic Executiv şi a Delegaţiei Permanente ale ALDE.

Potrivit acestuia, acţiunile civice şi de consultanţă nu fac obiectul legii prezentate de acesta.

„Sigur că anumite activităţi, cum ar fi cele de natură civică patrimonială, cum ar fi activităţile de consultanţă, promovarea prin sindicate şi patronate nu fac obiectul acestei legi, dar toate societăţile care îndeplinesc o activitate de promovare şi care au un contract comercial cu un client şi promovează interesele clienţilor în faţa decidenţilor publici trebuie să se înscrie în acest registru de lobby care, cu excepţia componentei care ţine de detaliile contractelor este public şi poate fi consultat de opinia publică”, a declarat Varujan Vosganian.