Magistraţii cer preşedintelui revocarea numirii lui Daniel Morar la Curtea Constituţională

AMR a trimis preşedintelui Traian Băsescu o plângere administrativă prealabilă în care cere "revocarea în tot" a decretului nr. 326 din 25 martie 2013 privind numirea lui Daniel Morar în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, susţinând că actul este "nelegal".

În opinia AMR, actul administrativ contestat este contrar articolului 143 din Constituţie şi articolului 61 alineatul 3 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constuituţionale, care stabilesc trei condiţii de legalitate pentru numirea unei persoane în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, respectiv pregătirea juridică superioară, înalta competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică ori în învăţământul juridic superior.

AMR susţine că aceste trei condiţii sunt de legalitate, nu de oportunitate, care să fie lăsate la puterea de apreciere a organului care decide numirea. Astfel, numirea ca judecător al Curţii Constituţionale a unei persoane care nu are studii juridice superioare sau care nu are o activitate juridică ori în învăţământul juridic superior de cel puţin 18 ani este nulă.

Asociaţia Magistraţilor din România arată că nerespectarea condiţiilor de legalitate se sancţionează cu nulitate, iar în cazul refuzului autorităţii emitente de revocare în tot a actului administrativ, competenţa de anulare aparţine instanţei de contencios administrativ.

Potrivit AMR, Daniel Morar nu îndeplineşte condiţia de legalitate a înaltei competenţe profesionale.

"Sunt astfel de notorietate publică trei cazuri în care domnia sa, ca procuror, a încălcat grav normele juridice internaţionale convenţionale şi, prin acestea, dispoziţiile constituţionale referitoare la raporturile dintre dreptul naţional şi dreptul internaţional", se mai arată în plângerea administrativă prelabilă trimisă preşedintelui.

AMR precizează că cele trei cauze sunt Liviu Ciupe - arestat şi trimis în judecată nelegal, fiind ulterior achitat şi obţinând despăgubiri de la instanţele naţionale, Viorel Burzo - arestat şi interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Corneliu Bârsan - căruia i-a fost negată imunitatea şi faţă de care s-au trimis informaţii false în actele adresate Curţii Europene a Drepturilor Omului şi semnate de Daniel Morar, aspecte constatate în decizia CEDO şi în scrisoarea transmisă şefului Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei.

"Aceste eşecuri profesionale şi abuzuri grave ale domnului Daniel Morar dovedesc grava necunoaştere a normelor juridice internaţionale convenţionale direct aplicabile în dreptul intern român şi a Constituţiei României, prin urmare domnia sa nu îndeplineşte condiţia de legalitate a numirii sale ca judecător la Curtea Constituţională, constând în înalta competenţă profesională", se mai arată în documentul citat.

În 25 martie, Daniel Morar a fost numit de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat de nouă ani, începând din 9 iunie.

În 5 aprilie, Daniel Morar anunţa că a decis să se retragă din funcţia de prim-adjunctul procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Morar spunea că atunci când preşedintele şi premierul îţi spun că este o problemă mare de constituţionalitate şi că, rămânând în fruntea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, împiedici numirile în Ministerul Public sau eşti o problemă pentru sistem, trebuie să pleci.

În aceeaşi zi, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu unanimitate de voturi, încetarea detaşării lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al PICCJ începând din 15 aprilie, la solicitarea acestuia. Tot atunci s-a decis detaşarea lui Morar în funcţia de consilier al preşedintelui CSM, Oana Schmidt Hăineală, până când acesta va prelua funcţia de judecător la Curtea Constituţională.

Daniel Morar declara, la sfârşitul lunii martie, că numirea lui ca judecător la Curtea Constituţională nu este tocmai ce şi-a dorit, dar preciza că oamenii mai fac şi schimbări radicale în viaţă.

"Probabil şi eu am făcut. Opt ani anticorupţie, alţi 14 ani urmărire penală şi judiciară ca procuror, acum facem o schimbare radicală", spunea atunci Morar.

Întrebat atunci cum comentează acuzaţiile că nu ar fi pregătit pentru mandatul de la Curtea Constituţională, Daniel Morar a răspuns: "O să vedeţi că sunt pregătit".

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, declara în 25 martie că numirea de către preşedintele Traian Băsescu a lui Daniel Morar ca membru al Curţii "îndeplineşte condiţiile legale", el adăugând că fostul şef al DNA "a dovedit că este pregătit profesional".

Întrebat dacă numirea unui procuror în funcţia de membru al Curţii Constituţionale nu încalcă spiritul legii fundamentale, Zegrean a răspuns că "mai sunt foşti procurori care au activat în cadrul Curţii şi nu le-a pus nimeni nicio piedică". El a spus că şi procurorii sunt la fel de magistraţi ca şi judecătorii, adăugând din nou că în Constituţie nu se face o delimitare la condiţia pentru membrii Curţii privind experienţa în justiţie între judecători şi procurori.