MAI cere pedepse mai mari pentru ultraj pentru a se descuraja ameninţările sau violenţele la adresa poliţiştilor şi jandarmilor

„A devenit un fapt curent ca intervenţia poliţiştilor sau jandarmilor, în situaţiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violenţe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creştere a numărului infracţiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliţiei Române (+7,3%). (...) Mai mult, constatăm că slăbirea autorităţii statului este resimţită de populaţie şi chiar criticată de aceasta (cu ocazia diferitelor intervenţii solicitate prin serviciul 112), iar perpetuarea acestei stări de fapt generează o stare de disconfort social, diminuează capacitatea de aplicare a legii, de către organele în drept, şi aduce grave prejudicii în ceea ce priveşte încrederea în instituţiile de aplicare a legii”, potrivit propunerii referitoare la amendarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, transmisă de MAI, Ministerului Justiţiei.

Astfel, arată sursa citată, a apărut o ineficienţă a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce priveşte tragerea la răspundere pentru infracţiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetaţi în stare de libertate influenţează în mod negativ autoritatea poliţistului în comunitate.

În context, MAI cere ca „(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

De asemenea, reprezentanţii Ministerului solicită şi reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar): „(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”

„În cazul uciderii unui poliţist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 – 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunea de omor. Raportat strict la calitatea de poliţist sau jandarm, persoană învestită cu exerciţiul autorităţii publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detenţiunii pe viaţă. Evidenţiem faptul, că în legislaţia penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 - art. 176 lit. g))”, mai arată sursa citată.

În plus, MAI cere şi reconsiderarea infracţiunii de tulburare a ordinii şi liniştii publice

„Considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale (de reducere a pedepselor, cu aplicabilitate directă în cazul infracţiunii de la art. 371 C.p. – Tulburarea ordinii şi liniştii publice), şi necesară o regândire a cuantumului pedepsei (în cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale apărate. O astfel de abordare este de natură să asigure o protecţie efectivă a celor însărcinaţi cu aplicarea legii şi să evite percepţia populaţiei că sistemul sistemul judiciar nu este eficient şi îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială”, conform sursei menţionate.

Astfel, oficialii ministerului solicită schimbarea legii în sensul că „Fapta persoanei care, în public, prin violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor, tulbură ordinea şi liniştea publică se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.”