Mâncarea caldă care se consumă imediat, ca frigăruile sau cartofii, supusă cotei reduse de TVA

Furnizarea de feluri de mâncare care pot fi consumate imediat la standuri de fast-food sau în holurile cinematografelor constituie în mod normal o livrare de bunuri. În acest caz, preparatele culinare pregătite în vederea consumului imediat constituie "alimente" cărora li se aplică o cotă redusă de TVA, potrivit unui comunicat transmis, joi, de CJUE.

Potrivit celei de-a şasea directive TVA1, se face distincţie între "livrarea de bunuri" şi "prestarea de servicii", care în principiu sunt supuse cotei standard de TVA fixată de fiecare stat membru. Directiva permite însă statelor membre să aplice o cotă redusă de TVA în cazul anumitor categorii de livrări de bunuri şi de prestări de servicii.

Decizia a fost luată în cazul a patru litigii în care autorităţile germane au reclamat declaraţiile privind TVA făcute de particulari care au susţinut că operaţiunile de vânzare a felurilor de mâncare şi a preparatelor culinare sunt supuse cotei reduse de TVA.

Unul dintre ei vindea, în cadrul unor pieţe săptămânale, băuturi şi feluri de mâncare gătite pentru a fi consumate imediat - în special cârnaţi şi cartofi prăjiţi - în trei vehicule de fast-food identice, iar un altul comercializa la standuri de tip fast-food cârnaţi la grătar, cârnaţi cu curry, hotdogi, cartofi prăjiţi, friptură la grătar, piept, frigărui, coaste.

Alte două declaraţii privind TVA redus au fost făcute de CinemaxX din Germania şi Fleischerei Nier, o societate care deţine o măcelărie şi care desfăşoară activitatea de catering la domiciliu, furnizând clienţilor mâncarea comandată în recipiente închise, dar şi punând la dispoziţia clienţilor veselă, tacâmuri, mese de bar.

În acest context, Bundesfinanzhof (Curtea Federală de Finanţe, Germania), care trebuie să soluţioneze litigiile, a solicitat Curţii de Justiţie să se pronunţe dacă diferitele activităţi de furnizare de feluri de mâncare sau de alimente pregătite care pot fi consumate imediat constituie o "livrare de bunuri" sau o "prestare de servicii".

În ipoteza în care activităţile ar constitui o livrare de bunuri, instanţa germană solicita să se stabilească dacă acestea pot fi calificate drept vânzări de "alimente".

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a arătat că pentru a determina dacă o operaţiune complexă unică trebuie calificată drept "livrare de bunuri" sau drept "prestare de servicii", este necesar să se ia în considerare toate împrejurările în care se desfăşoară operaţiunea pentru a căuta elementele caracteristice şi pentru a identifica elementele predominante.

Judecătorii au susţinut că vânzarea de alimente calde se înscrie în categoria livrării de bunuri, iar punerea la dispoziţie de mobilier are doar un caracter accesoriu.

În schimb, în ceea ce priveşte activităţile de catering cu livrare la domiciliu, Curtea a constatat că este vorba de o prestare de servicii, deoarece necesită un volum de muncă şi de cunoştinţe mai mare, precum creativitatea şi prezentarea mâncărurilor.