Mariana Rarinca a cerut recuzarea judecătorilor, instanţa i-a respins solicitarea

Dezbaterile în cazul Rarinca, rejudecat la Curtea de Apel Bucureşti, au început joi.

Mariana Rarinca a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate pe care instanţa a respins-o ca inadmisibilă. Rarinca a cerut atunci, din nou, recuzarea judecătorilor Dorin Matei şi Anamaria Trancă, din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul său.

După o scurtă deliberare, judecătorul Dorin Matei a arătat că respingerea unor excepţii de neconstituţionalitate nu reprezintă motiv de recuzare şi completul i-a respins Marianei Rarinca şi această solicitare.

Mariana Rarinca a fost audiată la termenul de joi de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, cărora le-a spus că ea doar i-a cerut Liviei Stanciu datoria.

"I-am solicitat doamnei Stanciu datoria: 1.600 de euro, 2.000 de lei şi 1.800 de lei, contraserviciile făcute doamnei Stanciu. După moartea soţului, doamna Stanciu mi-a cerut să mă ocup de plata utilităţilor de la apartament", a declarat Mariana Rarinca, joi, în faţa judecătorilor..

Rarinca a mai spus în faţa magistraţilor că nu a ameninţat-o pe şefa instanţei supreme că va merge la un post de televiziune şi că nu i-a cerut 20.000 de euro, ci doar datoria.

"Am spus că voi face cunoscut că este datoare la mine. Eram supărată. (...) Nu m-am dus la instanţă pentru recuperarea datoriei deoarece nu credeam că voi câştiga. Eram destul de supărată la timpul ăla. Banii doream să-mi fie trimişi prin poştă cu mi-a mai trimis şi altă dată .Nu aş fi divulgat presei nimic", a mai spus Mariana Rarinca, la Curtea de Apel Bucureşti.

Aceasta a mai precizat că cei 1.600 de euro reprezintă restanţele salariale pe opt luni pe care trebuia să i le achite soţul Liviei Stanciu. Rarinca a menţionat că trebuia să primească câte 200 de euro pe lună salariu şi 200 de lei pentru plata utilităţilor la cabinetul de avocatură al soţului şefei instanţei supreme.

"Suma de 1600 de euro era suma pe care se angajase să o plătească când am ajuns la Galaţi. Însă nu a mai plătit-o. (...) După decesul soţului, cu persoana vătămată m-am înţeles să mă ocup în continuare de probleme de facturi de la cabinet, dar şi de la apartament şi aici m-am înţeles la 200 de lei lunar", a mai spus Rarinca.

 Aceasta le-a mai spus judecătorilor că în 2013 şefa instanţei supreme a schimbat yala de la cabinetul de avocatură şi atunci ar fi realizat că nu îşi va mai primi datoria.

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ, Livia Stanciu, este rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti după ce instanţa a admis, în 17 august, contestaţia DNA la decizia anterioară de achitare.

Completul care a admis contestaţia DNA a fost format din judecătorii Dorin Matei şi Anamaria Trancă.

Mariana Rarinca a declarat, în 21 august, că a depus o plângere la Parchet împotriva judecătorilor de caz, Dorin Matei şi Anamaria Trancă, şi că îi este teamă că va fi condamnată, pentru că "acest complet în ideea asta a sustras competenţa completului legal învestit", tocmai pentru a o condamna.

Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre preşedintele ICCJ şi familia acesteia.

Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie - 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, pe 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.

Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Judecătoarea Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, pe 21 mai, achitarea Marianei Rarinca.