Mihail Boldea, implicat în înşelăciuni cu documente falsificate pentru nouă imobile din Galaţi - FOTO

Potrivit procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Mihail Boldea ar fi determinat alte persoane să falsifice o serie de documente oficiale, respectiv patru hotărâri, patru expertize judiciare, adrese ca fiind emise de Primăria municipiului Galaţi, de la Arhivele Naţionale - Direcţia Judeţeană Galaţi sau de la Trezoreria municipiului Galaţi. Ulterior, aceste documente au fost folosite în faţa instanţelor de judecată ori a altor instituţii şi autorităţi în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galaţi.

Astfel, ar fi fost atestate fapte sau împrejurări necorespunzătoare cu adevărul, respectiv s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti ori s-au efectuat menţiuni în registrele Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi.

Potrivit referatului cu propunere de arestare preventivă a deputatului Boldea, înscrisurile false erau folosite în vederea obţinerii, în mod fraudulos, a dreptului de proprietate asupra unui număr de nouă imobile din municipiul Galaţi.

Imobilul din strada Tunelului nr. 95 - un teren de 9.750 de metri pătraţi

Potrivit procurorilor, pentru a intra în posesia terenului de 9.750 de metri pătraţi situat în Galaţi, pe strada Tunelului nr. 95, Mihail Boldea s-a folosit de o persoană fără adăpost, respectiv Fănel Dumbravă, căruia i-a "fabricat" dreptul de proprietate asupra imobilului.

Astfel, notează procurorii, presupusul drept de proprietate asupra acestui imobil îi revenea lui Fănel Dumbravă în baza unei false hotărâri a Judecătoriei Galaţi conform căreia în 2006 acesta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (dobândirea proprietăţii prin posedarea neîntreruptă a bunului în timpul stabilit de lege, n.r.).

În cuprinsul falsei hotărâri judecătoreşti, gândită să ţină loc de act de proprietate, se menţiona că Fănel Dumbravă ar fi încheiat în anul 1970 un înscris sub semnătură privată cu o terţă persoană de la care ar fi cumpărat imobilul contra sumei de 2.500 de lei, folosindu-l neîntrerupt de atunci cu titlul de proprietar.

Citeşte şi: Instanţa supremă a confirmat mandatul de arestare preventivă a deputatului Mihail Boldea

Terenul urma să fie vândut lui Marian Gurău, proprietar al imobilelor de pe acesta, care nu reuşise să-l obţină de la Primăria Galaţi, deşi încercase în repetate rânduri.

Legătura dintre Mihail Boldea şi falsa hotărâre judecătorească a fost obţinută de procurori în urma unei expertize grafoscopice care a stabilit că însemnările de pe fila trei a acestei hotărâri aparţin secretarei acestuia, Elena Petre.

"Urmare indicaţiilor avocatului Boldea Mihail, învinuitului Gurău Marian i s-a propus achiziţionarea terenului respectiv, sens în care au stabilit ca «nepotul» învinuitului Dumbravă Fănel să aducă documentaţia necesară perfectării actului de vânzare-cumpărare, respectiv un certificat fiscal, o adeverinţă de rol emisă de Primăria Galaţi şi o procură prin care învinuitul Dumbravă Fănel o împuternicea pe concubina învinuitului Gurău Marian, martora Moldoveanu Iuliana, să întocmească acte în numele învinuitului şi să-l reprezinte pe acesta în faţa autorităţilor", se arată în referatul procurorilor.

Terenul i-a fost vândut lui Marian Gurău pentru 65.000 de lei şi a fost intabulat de concubina acestuia, care însă nu a mai reuşit să obţină şi extrasul de carte funciară, deoarece un funcţionar de la OCPI - SPI Galaţi a verificat la Judecătoria Galaţi hotărârea care consfinţea dreptul de proprietate al vânzătorului, constatând astfel că actul este "fabricat".

"La începutul anului 2008, învinuitul Gurău Marian a primit o ofertă de achiziţionare a terenului din strada Tunelului nr. 95 de la SC Mondistar SRL Galaţi pentru suma de 400.000 lei", se mai arată în referatul procurorilor.

Imobilul din strada Tunelului numărul 4 - un teren de peste 7.600 de metri pătraţi

În cazul terenului de peste 7.600 de metri pătraţi situat în strada Tunelului numărul 4, procurori arată că acesta a fost revândut succesiv la indicaţiile lui Mihail Boldea, mai întâi ca aparţinând unei persoane descrise de unul dintre martori ca fiind "de condiţie modestă", în baza unei false hotărâri din 2006 a Judecătoriei Galaţi.

Astfel, în falsa hotărâre se arăta că acestă persoană ar fi dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra imobilului, după ce l-ar fi cumpărat cu 1.500 de lei în 1975 şi l-ar fi folosit neîntrerupt de atunci.

Şi în acest caz, expertiza grafoscopică a stabilit că menţiunile olografe existente pe pagina a treia a falsei sentinţei civile au fost efectuate de Elena Petrea, secretara lui Mihail Boldea, iar impresiunile de ştampilă aflate pe această sentinţă au fost realizate prin mijloace computerizate şi imprimare cu jet de cerneală.

Terenul a fost vândut succesiv prin doi interpuşi, cu câte 20.000 de lei, preţul nefiind plătit în realitate, apoi vândut printr-o societate de intermediere a vânzărilor-cumpărărilor de bunuri imobiliare unui administrator al unei societăţi cu suma de 300.000 de euro.

Acesta din urmă a aflat ulterior, după ce a a solicitat Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliară Galaţi certificatul de urbanism pentru terenul respectiv, că imobilul aparţine în realitate Primăriei Galaţi, litigiul ajungând să fie soluţionat în instanţă.

Curtea de Apel Galaţi a menţinut soluţia instanţei ierahic inferioare care a obligat OCPI Galaţi, în solidar cu ultimii vânzători interpuşi, să plătească administratorului 300.000 de euro şi 56.268 de lei, terenul rămânând în posesia Primăriei.

Apartamentul din strada Ovidiu, bloc M8, apartament 51

Citeşte şi: Mihail Boldea s-a predat în Kenya: Dacă sunt în România mă pot apăra în faţa abuzurilor la care sunt supus de procurorii DIICOT

Tot cu ajutorul interpuşilor Mihail Boldea a reuşit să vândă un apartament în Galaţi cu 39.000 de euro, în a cărui posesie a intrat cu complicitatea Auricăi Luchiniuc, arbitru din cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi.

Apartament trebuia să intre în posesia statului, după ce proprietarul acestuia a murit şi nu existau moştenitori care să revendice proprietatea asupra imobilului.

În acest caz, Mihail Boldea apare ca avocat al unei persoane, în realitate un interpus, care susţinea că a întocmit un antecontract de vânzare-cumpărare a imobilului cu persoana decedată, care dovedeşte că apartamentul a fost cumpărat cu 20.000 de dolari încă din timpul vieţii acesteia, contractul propriu-zis urmând a fi semnat în data de 1 iunie 2005.

Potrivit procurorilor, în cuprinsul antecontractului a fost înscrisă în mod expres că deducerea eventualelor litigii se va face în faţa unui arbitru unic din cadrul Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi.

Astfel, Mihail Boldea a reprezentat în faţa acestei instituţii interesele pretinsului cumpărător a imobilului, iar o stagiară a acestuia, Cristina Ghezea, pe cele ale vânzătorului decedat, care a cerut "admiterea acţiunii formulate de reclamant, având în vedere că cele învederate de acesta sunt reale".

După ce Aurica Luchiniuc, arbitru la Curtea de Arbitraj, a pronunţat o hotărâre prin care a admis acţiunea, constatând că vânzarea-cumpărarea a fost perfectă, persoana interpusă l-a desemnat pe Mihail Boldea drept mandatar împuternicit să vândă apartamentul.

Mihail Boldea a plătit datoriile acumulate la întreţinere ca urmare a decesului persoanei respective, apoi a vândut imobilul unei terţe persoane care a susţinut că deşi în contract s-a specificat că preţul apartamentului ar fi fost de 70.000 lei, preţul real a fost de 39.000 euro, sumă pe care a plătit-o personal avocatului.

Imobilul din strada Morilor nr. 130 - un teren de 800 de metri pătraţi.

Potrivit procurorilor, Mihail Boldea a fost implicat, alături de alte patru persoane, într-o înşelăciune cu un teren de 800 de metri pătraţi din Galaţi pentru a cărui vânzare frauduloasă au folosit o persoană din Bârlad care semăna izbitor cu proprietarul real al terenului, Gheorghe Bălănuţă.

Falsul proprietar l-a împuternicit în faţa unui notar pe unul dintre cei patru autori ai înşelăciunii, având asupra sa documentele de proprietate ale imobilului şi cartea de identitate a lui Gheorghe Bălănuţă, care fusese deposedat de acestea anterior, tot printr-o fraudă.

Ulterior, Mihail Boldea s-a întâlnit cu vecinul adevăratului proprietar, care era interesat de teren pentru a-şi extinde proprietatea, oferindu-i terenul contra sumei de 230.000 de euro.

Vânzarea nu a mai avut loc însă, deoarece potenţialul cumpărător s-a întâlnit cu rudele lui Bălănuţă înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, unul dintre fiii acestuia alertând poliţia.

Nereuşind să intre în posesia terenului în acest mod, Mihail Boldea a încercat să-l obţină cu ajutorul unui antecontract de vânzare-cumpărare încheiat între proprietar - despre care a susţinut că "între timp nu mai este de găsit" - şi un alt interpus, contra sumei de 70.000 de euro.

În act era menţionat că încheierea contractului de vânzare-cumpărare se va face la 30 de zile de la încheierea antecontractului, Mihail Boldea cerând apoi Judecătoriei Galaţi, în numele persoanei interpuse, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare pentru imobilul respectiv.

Instanţa de judecată nu a acceptat la dosarul cauzei antecontractul de vânzare-cumpărare, ulterior Mihail Boldea redactând un înscris prin care se arăta că persoana interpusă, într-un final arestată, pierduse antecontractul de vânzare-cumpărare şi că nu mai înţelegea să-l folosească drept probă.

Imobilul din strada Domnească nr. 55

În cazul imobilului din strada Domnească nr. 55, procurorii DIICOT arată că Mihail Boldea a mers în 18 decembrie 2007 la un birou notarial, însoţit de Virgil şi Iulian Melisato, care au depus documentaţia necesară pentru dezbaterea succesiunii după tatăl lor, Panait Melisato, decedat în 9 aprilie 1980, acesta având ultimul domiciliu la imobilul în cauză. De asemenea, Sorin Balaban şi Eduard Pohrib, martori din partea fraţilor Melisato, au declarat că l-au cunoscut pe Panait Melisato.

Sorin Balaban şi Eduard Pohrib erau prieteni cu Boldea. Balaban l-a cunoscut pe Mihail Boldea în 2004, când avocatul l-a apărat pe fiul acestuia într-un proces penal fără a-i pretinde onorariu, dar i-a dat de înţeles că va apela la serviciile lui în diverse ocazii. Ulterior, la rugămintea lui Boldea, Sorin Balaban a participat în diverse cauze în calitate de martor, în care a dat declaraţii conform indicaţiilor acestuia.

După ce au dat declaraţiile la notariat, Balaban şi Pohrib au primit de la Boldea câte 100 de lei pentru "deranj".

O zi mai târziu, aceştia au revenit la biroul notarial pentru finalizarea dezbaterii succesiunii. Notarul Claudiu Cornel Marina a constatat însă că Virgil Melisato avea aproximativ 40-45 de ani, iar potrivit cărţii de identitate prezentate trebuia să aibă 64 de ani.

Verificând telefonic la notariatele care figurau pe documentele depuse în ziua anterioară, respectiv copiile legalizate de naştere şi de deces, notarul a constatat că Boldea şi cei doi presupuşi moştenitori i-au prezentat documente false şi a sesizat poliţia.

Mihail Boldea i-a reproşat că întârzie finalizarea succesiunii, moment în care notarul Marina l-a anunţat că documentele sunt false şi că a sesizat poliţiştii despre acest fapt. După ce s-a arătat foarte indignat, Mihail Boldea a părăsit în grabă biroul notarial.

După câteva zile, avocatul Boldea s-a întâlnit cu Balaban la Palatul de Justiţie din Galaţi şi l-a anunţat că poliţiştii BCCO Galaţi fac cercetări, că este posibil să îi citeze pentru declaraţiile de martor date de acesta şi de Pohrib, sugerându-le să fie foarte atenţi la ce declară.

În cadrul verificărilor făcute de poliţişti s-a constatat că documentele sunt false, iar Virgil şi Iulian Melisato nu există.

Imobilul din strada Alexandru Ioan Cuza nr. 43 - înscris ca "Hanul Vechi" în Lista monumentelor istorice

În cazul imobilului din municipiul Galaţi, strada Al. I. Cuza nr. 43, procurorii arată că acesta a trecut în proprietatea statului în iulie 1959. Imobilul, compus iniţial din teren de 640 mp şi şapte corpuri de clădire dispuse într-un contur dreptunghiular închis, a fost edificat în 1882, fiind folosit ca han şi apoi cabinet medical şi locuinţă a doctorului Bârlădeanu. După includerea în fondul locativ de stat, a fost folosit până în 2004 cu destinaţia de locuinţă.

Clădirea a fost înscrisă ca "Hanul Vechi" în Lista monumentelor istorice a judeţului Galaţi, însă s-a degradat din cauza neîntreţinerii. Astfel, încă din 2000 s-a solicitat Primăriei Galaţi scoaterea imobilului de pe Lista monumentelor istorice şi demolarea clădirilor componente.

În 2004 imobilul a fost demolat şi, întrucât nu exista aprobare de la Ministerul Culturii, în 5 septembrie 2008 poliţia s-a sesizat din oficiu în acest caz.

În 25 septembrie 2008, Parchetul Judecătoriei Galaţi a dispus începerea urmăririi penale "in rem", pentru nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri. Ulterior, cauza a fost declinată în favoarea Parchetului Curţii de Apel Galaţi, pentru conexarea la un dosar aflat pe rolul acestei unităţi.

Ancheta făcută de Parchetul Judecătoriei Galaţi a scos la iveală modul în care Mihail Boldea a fost implicat în dobândirea frauduloasă a acestui imobil aparţinând statului, prin folosirea unui contract de vânzare-cumpărare falsificat şi antedatat şi utilizând sprijinul "conştient ori nu" al avocaţilor Laurenţiu Chiper şi Mihaela Cristina Bolboceanu, au mai notat procurorii.

Concret, explică procurorii, în februarie 2007, Tudorache Postolache a cerut în instanţă, în contradictoriu cu Letiţia Bârlădeanu, constatarea dobândirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Al. I. Cuza nr. 43. Letiţia Bârlădeanu era însă decedată din 8 ianuarie 2000. Postolache a indicat drept domiciliu al Letiţiei Bîrlădeanu adresa unde locuia ginerele lui, Tudorel Vrânceanu.

Judecarea cauzei a început în 23 aprilie 2007, iar Postolache s-a prezentat cu avocatul Mihail Boldea şi cu martorul Andreş Marian. La următorul termen, din 21 mai 2007, Letiţia Bîrlădeanu a fost reprezentată de avocatul Laurenţiu Chiper, iar Postelnicu a fost asistat de avocata Bolboceanu.

Martorul Marian Andreş a declarat în faţa instanţei că este prieten al lui Postolache şi că a asistat la încheierea contractului de vânzare-cumpărare asupra imobilului. Ulterior, la termenul din 28 mai 2007, Nicolae Andreş, fratele lui Marian Andreş, a declarat acelaşi lucru.

În 28 august 2007, Judecătoria Galaţi a admis acţiunea civilă şi a dispus constituirea dreptului de proprietate asupra imobilului din strada Alexandru Ioan Cuza nr. 43.

Anticipând o soluţie favorabilă, încă din 17 mai 2007 avocatul Boldea a obţinut din partea lui Postolache o procură notarială prin care era împuternicit să intabuleze şi să vândă respectivul imobil, deşi acesta nu devenise încă proprietar, notează procurorii în documentul citat.

După ce i s-au prezentat învinuirie în dosar, Nicolae Andreş le-a spus procurorilor că el şi fratele lui, care în prezent este plecat din ţară, au fost abordaţi de Sorin Balaban. Acesta le-a propus să fie audiaţi ca martori şi astfel s-au întâlnit cu Boldea, care le-a spus ce să declare.

Balaban le-a spus anchetatorilor că, în primăvara anului 2007, Boldea i-a cerut să îi găsească o persoană în vârstă de peste 50 de ani, de condiţie modestă, gen "boschetar" sau alcoolic, care în schimbul unei sume modice să fie dispusă să depună declaraţie ca martor în faţa instanţei. Astfel a ajuns să îi abordeze pe fraţii Andreş, ce frecventau "un local de condiţie joasă", aceştia primind 200 de lei de la Mihail Boldea.

Sorin Balaban a mai arătat că în 2008 a participat, împreună cu fraţii Tudorel şi Marian Vrânceanu, la campania electorală a lui Boldea, în urma căreia a fosta ales deputat.

Marian Vrâncianu i-a povestit lui Balaban că Boldea urma să îi plătească aproximativ 7.000 de euro pe care îi datora ca urmare a unui proces în socrul său, Tudorache Postolache, revendicase imobilul din strada Alexandru Ioan Cuza. El a precizat că l-a implicat pe Postolache în "afacere" ca urmare a insistenţelor fratelui său Tudorel Vrânceanu şi ale lui Boldea.

Balaban le-a mai spus anchetatorilor că îl cunoaşte pe Relu Manole drept "săgeată" a lui Tudorel Vrânceanu, însă nu cunoaşte ce rol a avut acesta în cazul imobilului din strada Al. I. Cuza nr. 43.

Imobilul din Bulevardul George Coşbuc nr. 180 - un teren de 61,31 metri pătraţi

În acest caz, procurorii notează că, în 16 decembrie 2004, Mihaela Moisă a cumpărat cu 10.000 de lei de la Nelu Gheorghe Lazăr terenul de 61,31 metri pătraţi de la această adresă, în baza unui contract de vânzare-cumpărare ce apărea ca fiind autentificat de Biroul Notarului Public Adriana Paşcan, anchetatorii menţionând că acolo era amenajată o hală folosită pe post de depozit.

Ulterior, în septembrie 2007, Judecătoria Galaţi a admis o acţiune făcută de Costel Constandache în contradictoriu cu Mihaela Moisă şi a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea imobilului din Bulevardul George Coşbuc nr. 180, care ar fi fost făcută între cei doi.

Constandache a fost iniţial asistat de avocatul Boldea, ulterior acesta fiind substituit la unul din termene de avocata Veronica Boldea Berghiş, iar la termenul din mai 2007 de Mihaela Bolboceanu.

Procurorii notează că pentru a obţine pronunţarea acestei hotărâri a fost folosit un antecontract de vânzare-cumpărare pretins încheiat în 10 martie 2005 între Moisă şi Constandache, prin care se promitea vânzarea imobilului pentru 30.000 de lei, menţionându-se că preţul ar fi fost achitat integral de către cumpărător. Acest document a fost semnat "conform cu originalul" de avocat Mihail Boldea.

Boldea l-a propus ca martor în această cauză pe Nicuşor Axinte, care a spus la instanţă că este prieten cu Costandache şi că acesta ar fi vrut să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru acel imobil, sens în care acesta a încheiat antecontractul şi i-a plătit suma cerută Mihaelei Moisă iar ulterior ar fi căutat-o repetat, însă aceasta nu s-a prezentat în faţa notarului.

Citeşte şi: Mihail Boldea a fost suspendat din Baroul Galaţi

În 2011, în faţa procurorului DIICOT, Axinte a declarat că a început să lucreze ca şofer pentru Carmen şi Sava Lucian Mirică de la începutul anului 2007. În mai 2007, Carmen Mirică i-a cerut lui Axinte să meargă la Judecătoria Galaţi, unde trebuia să declare mincinos că presupusul cumpărător Constandache ar fi plătit o sumă de bani unei femei, pentru achiziţionarea unui teren din Bulevardul George Coşbuc.

În 2008, Tribunalul Galaţi a respins ca tardiv introdus recursul Mihaelei Moisă împotriva deciziei Judecătoriei. În februarie 2008, Mihail Boldea a cerut instanţei eliberarea unei copii după documentaţia cadastrală aflată la dosarul cauzei, anterior, în noiembrie 2007, Constandache solicitând Judecătoriei eliberarea sentinţei civile. Totodată, în iulie 2006 s-a cerut Curţii de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi pronunţarea unei hotărâri care să constate dreptul de proprietate al lui Constandache, cerându-se totodată desemnarea arbitrului Aurica Luchiniuc.

Luchiniuc a fost de acord să arbitreze cauza, a depus jurământ, iar în august 2006 a admis cererea şi a constatat perfectă vânzarea-cumpărarea încheiată între Constandache şi Moisă, la dosarul Curţii de Arbitraj neexistând nicio dovadă din care să rezulte că Moisă ştia de existenţa cauzei pe rol şi nici că acesteia i-ar fi fost comunicată hotărârea arbitrală.

Procurorii notează că Mihaela Moisă este în realitate mama Loredanei Olaru, care în 1999 - 2005 a avut o relaţie de concubinaj cu Lazăr Ştefan zis "Bidigă". Cei doi au fost trimişi în judecată de DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

Fratele lui Bidigă, Nelu Gheorghe Lazăr, zis "Gigel Curuţ", a fost arestat în 2004 pentru trafic de droguri de mare risc. În acelaşi an, Nelu Lazăr a apelat la Loreana Olaru pentru o sumă mare de bani, pe care aceasta i-a dat-o prin constituirea unei garanţii, motivând că Lazăr era arestat. În aceste circumstanţe, notează procurorii, în decembrie 2004, Nelu Lazăr i-a vândut Mihaelei Moisă imobilul din Bulevardul George Coşbuc 180. Loreana Olaru a hotărât ca vânzarea să fie făcută către mama sa pentru a evita eventuala punere sub sechestru, ea fiind cercetată în dosarul de proxenetism al DIICOT.

După ce au fost trimişi în judecată, Ştefan Lazăr şi Loreana Olaru s-au despărţit, iar "Bidigă", dorind să reintrare în posesia imobilului din Bulevardul George Coşbuc, a apelat la Mihail Boldea, cerându-i ca pentru o sumă importantă de bani să facă demersurile necesare în acest sens. Astfel, Boldea a făcut în fals antecontractul de vânzare-cumpărare pretins încheiat în martie 2005 între Moisă şi Constandache.

Procurorii menţionează că Ştefan Lazăr este văr primar cu Constandache, mamele acestora fiind surori, iar acesta din urmă, în decembrie 2007 a vândut pentru 36.000 de lei imobilul din Bulevardul George Coşbuc lui Sebastian Răducu Cimpoiaşu.

Apartamentul a fost ulterior vândut altor două persoane, pentru ca în final să ajungă la Violeta Mandalac, pentru 36.933 de lei, aceasta fiind actuala concubină a lui Ştefan Lazăr.

Imobilul din strada Constantin Levaditti (fostă strada Blaj), nr. 9, bloc C8, apartament 38

Apartamentul din strada Constantin Levaditti i-a aparţinut lui "Bidigă", fiind sechestrat de procurori în 22 iulie 2004, un exemplar al ordonanţei fiind comunicat Judecătoriei Galaţi - Biroul de Carte Funciară.

Procurorii arată că Boldea şi avocata Cristina Ghezea i-au asistat pe Dumitru Şerban, cumnatul lui Ştefan Lazăr, Gabriela Şerban, sora lui "Bidigă", şi Gheorghe Nelu Lazăr, când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive.

În 25 mai 2006, la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie Galaţi s-a făcut o cerere de constatare a dreptului de proprietate a lui Adrian Tiron asupra imobilului din strada Constantin Levaditti, fiind judecată de arbitrul Aurica Luchiniuc. Tot atunci s-a depus antecontractul de vânzare-cumpărare pretins încheiat în 2 decembrie 2003 între Ştefan Lazăr şi Marius Adrian Tiron, pentru 25.000 de dolari.

În 6 iulie 2006, Luchiniuc a admis acţiunea arbitrală făcută de Tiron, iar după două săptămâni, avocata Mihaela Bolboceanu a ridicat pentru Tiron hotărârea arbitrală. Cu această decizie, Tiron şi Ştefan au încercat, cu ajutorul avocatului Boldea, prin diverse plângeri, ridicare sechestrului. Plângerile şi cererile lor au fost respinse de instanţe, astfel că s-a recurs la falsificare unor sentinţe judecătoreşti, notează procurorii.

Urmărindu-se scoaterea de sub sechestru a imobilului a fost utilizată o sentinţă penală falsificată pretins emisă de Judecătoria Galaţi, prin care se admitea "plângerea formulată de petentul Lazăr Ştefan şi s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator, instituit asupra imobilelor din Galaţi, strada Constantin Levaditti nr. 9, bloc C8, apartamentul 38 şi din strada Saturn, bloc D2, apartamentul 3. De asemenea, prin aceeaşi sentinţă falsificată, a fost dispusă radierea menţiunilor privind măsura sechestrului la OCPI şi Administraţia Financiară. Ulterior, imobilul a fost vândut succesiv altor persoane, pentru 120.000 de lei.

Imobilul din strada Alba-Iulia nr. 2

În acest caz, procurorii reţin implicarea lui Mihail Boldea în vânzarea succesivă a apartamentului dintr-un imobil de pe strada Alba-Iulia, care fusese scos din proprietatea părţii vătămate Ion Bostan prin utilizarea unor documente falsificate, ajungând în cele din urmă în posesia părţilor vătămate Valentin Gelu Toniţă şi Valentina Toniţă.

Concret, dreptul de proprietate asupra imobilului a fost "mutat" pe numele unui interpus, Relu Manole, printr-o hotărâre falsificată a Judecătoriei Galaţi conform căreia acesta cumpărase apartamentul de la adevăratul proprietar.

Şi în acest caz, vânzarea apartamentului era dovedită cu un antecontract de vânzare-cumpărare, din care rezulta că partea vătămată îi vânduse lui Relu Manole imobilul contra sumei de 80.000 de lei.

Potrivit procurorilor, sentinţa civilă poartă menţiunile "Achitat tt" şi "01.06.2007 definitivă şi irevocabilă prin neapelare", prin expertiză grafoscopică stabilindu-se că au fost făcute de secretara lui Mihail Boldea. Totodată, expertiza a relevat faptul că scrisul de pe paginile doi şi trei ale sentinţei civile aparţine aceleiaşi secretare, iar documentul purta o ştampilă realizată pe computer şi aplicată cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneală.

Imobilul trecut pe numele lui Relu Manole a fost vândut de două ori prin interpuşi, până a ajuns în posesia lui Valentin Gelu Toniţă şi Valentina Toniţă, banii fiind încasaţi de Mihail Boldea.

Acuzaţiile în raport de SC Arcada Company SA Galaţi şi SC Agronomic SRL Galaţi

Procurorii mai reţin implicarea lui Mihail Boldea, alături de Alexandru Bogdan Boza, în prejudicierea a două firme, SC Arcada Company SA Galaţi şi SC Agronomic SRL Galaţi.

În baza unui contract de prestări serviciu aşa-zis încheiat între SC Arcada Company SA şi Alexandru Bogdan Boza, acesta din urmă a solicitat plata sumei de patru milioane de lei. În urma unei expertize s-a stabilit că semnătura de pe contract nu aparţine administratorului societăţii. Ancheta a relevat că, în perioada 2007 - 2009, Mihai Boldea a avut un contract de colaborare cu SC Arcada Company SA, asigurând asistenţă juridică firmei respective, împrejurări în care a avut acces la documente ale firmei, cât şi la ştampilele societăţii.

Procurorii mai reţin implicarea lui Mihail Boldea alături de Alexandru Bogdan Boza într-o activitate infracţională derulată în raport de societatea SC Agronomic SRL Galaţi. Potrivit administratorului firmei, Boza i-a sustras un bilet la ordin, pe care l-a introdus la plată, fără drept, cu intenţia de a încasa suma de 722.750 de lei.

Probele din dosarul lui Mihail Boldea dovedesc "samavolnicia" acţiunilor deputatului privind obţinerea unor imobile, acţionând fără scrupule şi într-un caz chiar cu violenţă, potrivit motivării deciziei instanţei supreme de arestare preventivă în lipsă a lui Boldea.

Judecătorul notează şi depoziţia procurorilor DIICOT prezentată la momentul discutării propunerii de arestare preventivă, potrivit căreia "din datele existente la dosar rezultă că Mihail Boldea a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, a cerut unor persoane să nu declare nimic în legătură cu cauza de faţă şi a contactat pe unii avocaţi din anturajul său pentru a acorda asistenţă juridică acelor persoane".

Instanţa supremă reţine şi premeditarea cu care acesta a părăsit România, arătând că deputatul a fost ajutat de Adrian Azoiţei, în prezenţa căruia se interesa de ţări precum Kenya sau Somalia, ce nu au acord de extrădare cu România.

Instanţa supremă a confirmat, marţi, mandatul de arestare preventivă pentru 30 de zile emis în 22 martie pe numele deputatului Mihail Boldea, acesta fiind dus în arestul IPJ Galaţi.

În 16 martie, Boldea a fost la DIICOT, unde s-a prevalat de dreptul la tăcere, a doua zi el plecând din România cu maşina până în Turcia, de unde a luat un avion către Kenya. Boldea anunţa presa în 23 martie că va veni el în România, nefiind cazul să meargă Poliţia după el. Deputatul Mihail Boldea a fost adus marţi în ţară, cu o cursă KLM de la Amsterdam. Boldea a fost preluat de o escortă a Poliţiei de la Aeroportul Otopeni şi dus direct la instanţa supremă, pentru confirmarea mandatului de arestare preventivă.

În acest dosar au mai fost arestaţi preventiv Elena Petrea, secretara cabinetului de avocatură al lui Mihail Boldea, Alexandru Bogdan Boza, fost membru PDL, Tudorel Vrânceanu, Sava Lucian Mirică, Carmen Mirică, Ştefan Lazăr şi Aura Luchiniuc. Avocata Mihaela Bolboceanu a primit interdicţie de a părăsi localitatea.