Mii de credincioşi au refăcut, în Vinerea Mare, Drumul Crucii pe trasee vechi de sute de ani din Arad

La cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din România, Mănăstirea ortodoxă Hodoş-Bodrog, slujbele din săptămâna patimilor au început încă de luni. În Vinere Mare, credincioşii din vestul ţării au refăcut procesiunea Drumului Crucii.

Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.

Drumul parcurs are doi kilometri, iar credincioşii îl parcurg dus-întors, oprindu-se la cele 14 cruci, care reprezintă cele 14 patimi ale Mântuitorului Iisus.

Credincioşii se opresc la cele 14 cruci de pe drumul crucii, unde aprind lumânări şi se roagă. Drumul Crucii reprezintă drumul pe care Iisus Hristos l-a parcurs cu Crucea în spate, urcând Dealul Golgotei şi făcând cele 14 popasuri.

"Am venit să mă rog pentru sănătate, pentru familia mea. Venim când putem, însă aici ne simţim cel mai bine", a spus un credincios.

La Hodoş-Bodrog, slujbele continuă până în noaptea Învierii.

Tot în Vinerea Mare, de la ora 19 se va oficia Denia cu Prohodul Domnului, iar la ora 23.30 va începe Taina Sfântului Maslu, urmând ca sâmbătă, 15 aprilie, slujbele să înceapă de la ora 8, când se vor oficia Acastistul zilei, Ceasurile şi Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, iar la ora 24 se va oficia Slujba Învierii.

Aflată la 15 kilometri de municipiul Arad, Hodoş-Bodrog este cea mai veche mănăstire cu viaţă monahală neîntreruptă din ţara noastră.

Prima atestare documentară a mănăstirii datează din anul 1177, iar informaţiile unor istorici vorbesc despre existenţa unor călugări greci încă din secolul al XI-lea. Tradiţia spune că mănăstirea a luat fiinţă după ce un taur din turma unui păstor a scos cu coarnele din pământ Icoana Maicii Domului cu Pruncul Iisus, icoană făcătoare de minuni. Exact pe acel loc, credincioşii au construit o biserică, unde şi astăzi se mai păstrează Icoana.

Pentru a confirma datele tradiţiei, se mai păstrează încă, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit Icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului. Numele mănăstirii vine de la taurul care a descoperit icoana şi pe care îl chema Hodoş.

La Basilica Papală Maria Radna din judeţul Arad, care este cel mai mare loc de pelerinaj catolic din vestul ţării, merg pelerini din tot vestul României şi chiar din străinătate, în special din Ungaria şi Germania.

"Este o tradiţie de când eram mici, veneam aici la Maria Radna. Este un loc cu totul special. Ne rugăm pentru sănătate, pentru noroc, dar în special pentru familie. Aici ne simţim minunat", a spus, vineri, un credincios catolic.

În Vinerea Mare, credincişii au refăcut Calea Crucii, conform tradiţiei, pe dealul din spatele mănăstirii, pe un traseu care datează din 1880.

"Vinerea Mare este un moment extraordinar fiindcă avem posibilitatea să parcurgem acelaşi drum pe care l-a parcurs Domnul Isus, (...) parcurgem acest drum în spatele Basilicii de la Maria Radna, amintindu-ne şi oprindu-ne la cele 14 staţiuni, care toate ne spun acelaşi lucru: Hristos a suferit pentru noi fiindcă a dorit foarte, foarte mult, să ne mântuiască. Este ziua în care privim la Hristos răstângnit şi părăsit. Este ziua când Domnul stă pe Cruce şi în care strigă "mi-e sete". Îi este sete şi de inima noastră, de iubirea noastră. Întrebarea este dacă am încercat în aceste săptămâni de post să ne apropiem de El sau nu", a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX, părintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

La Maria Radna, slujbele sunt oficiate în limbile română, maghiară şi germană, iar sâmbătă seara, în mod special, şi în limba latină.

În Sâmbăta Mare, cu începere de la ora 19, se va oficia Vigilia Pascală, iar în duminica Paştelui slujbele vor începe la ora 8:00 cu liturghia de dimineaţă şi binecuvântarea bucatelor pascale.

"Deşi sunt câteva zile, Joia Mare, Vinerea Mare, Sâmbăta Mare şi Învierea Domnului, toate acestea sunt elemente ale aceleaşi sărbători fiindcă ştim când începem deja aceste zile sfinte, că nu ne oprim la suferinţa lui Hristos, nu ne oprim nici în Vinerea Mare la Crucea lui Iisus, nici la mormântul său, ci ne oprim la Înviere. De aceea este foarte important ca toate aceste zile să fie pentru noi, pentru viaţa noastră, un moment în care ne putem umple sufletele cu credinţă şi cu încredere, fiindcă numai atunci are o valoare credinţa noastră, doar dacă nu se opreşte la o anumită întrebare, ci dacă într-adevăr, pătrunde în viaţa noastră, dacă într-adevăr ne dă elan, ne dă încredere, că tot ceea ce a spus Iisus, ce a trăit, a făcut pentru noi, şi atunci într-adevăr ne va elibera aşa cum spune el, fiindcă numai atunci vom simţi într-adevăr că El dă o bogăţie în plus vieţii noastre, pentru care merită să trăim", a mai declarat corespondentului MEDIAFAX părintele paroh al Basilicii Papale Maria Radna Maria Radna, Andreas Reinholz.

Basilica Papală Maria Radna a Fost restaurată în 2015 cu Fonduri europene. Atestată documentar de peste 700 de ani, mănăstirea Maria Radna a primit în anul 1992 de la Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea titlul de Basilica Papala Minor, iar aici se găseşte o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, care este făcătoare de minuni.

Basilica Papală Maria Radna a fost resfinţită, în august 2015, după ce a fost restaurată complet cu fonduri europene, bani de la Guvern şi donaţii ale enoroaşilor.

Basilica Papală Maria Radna este cel mai de succes obiectiv turistic din judeţul Arad, fiind vizitată, în medie, în fiecare zi, de peste 200 de turişti, atât catolici, cât şi de altă religie, atât din România, cât şi din alte ţări.

Citeşte şi: PAŞTE 2017. Patriarhie: Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă sâmbătă seară în România

Citeşte şi: PASTE 2017. Mesajul Preafericitului Daniel în Pastorala de Sfintele Pasti: Iubirea răstignită învinge păcatul, iadul şi moartea