Ministerul Public se declară "îngrijorat de unele propuneri" după publicarea proiectului legilor justiţiei

Ministerul Public remarcă, în urma unei prime analize, două categorii de modificări, respectiv una care reprezintă propunerile făcute de magistraţi, prin intermediul CSM, care se şi regăsesc în proiectul postat de Ministerul Justiţiei pe site, un exemplu fiind mandatul funcţiei de conducere de 4 ani, dar şi alte propuneri, cum ar fi interdicţia cumulării pensiei cu salariul în instituţiile judiciare, ce au fost agreate de procurori în Adunările generale.

O altă categorie de modificări continuă însă să menţină îngrijorarea Ministerului Public, transmite instituţia condusă de Augustin Lazăr.

Astfel, este vorba, printre altele, de "preluarea într-o formă diferită de cea actuală a dispoziţiilor constituţionale referitoare la Ministerul Public, astfel încât prin modificarea propusă se realizează o extindere a autorităţii ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte rolul şi atribuţiile Ministerului Public, în timp ce în actuala reglementare ministrul Justiţiei îşi exercită autoritatea numai cu privire la statutul procurorilor (art.132 Constituţia României)" sau de "trecerea Inspecţiei Judiciare de la Consiliul Superior al Magistraturii la Ministerul Justiţiei, care ar asigura un control efectiv şi direct al activităţii magistraţilor de către ministrul Justiţiei".

O altă propunere care a stârnit îngrijorarea procurorilor este numirea în funcţiile de conducere ale Ministerului Public, care a fost extinsă la toate funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, până la nivel de şef de birou inclusiv, la propunerea ministrului Justiţiei, "persoană numită politic, cu posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a refuza o singură dată propunerea". Ministerul Public transmite că, pentru protejarea independenţei justiţiei, raportul MCV din 28 ianuarie 2015 recomandă o soluţie similară numirii în funcţii la conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv selecţia candidaţilor la Consiliul Superior al Magistraturii, avizul ministrului Justiţiei şi numirea de către Preşedintele României (propunere CSM).

Ministerul Public nu este de acord nici cu "deposedarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de atribuţiile managementului operativ privind delegarea promptă procurorilor pe funcţii de execuţie sau de conducere în cadrul Ministerului Public, fără a preciza cine propune Secţiei de procurori din CSM delegarea". Asta în condiţiile în care procurorul general, potrivit Ministerului Public, are un proiect managerial aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, cu obiective clar asumate, fără a avea însă posibilitatea de a-şi crea echipa, astfel cum se recomandă în raportul MCV din 28 ianuarie 2015.

Alte prevederi privesc înfiinţarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate în efectuarea urmăririi penale pentru infracţiuni săvârşite de procurori şi judecători, cumulând din competenţele parchetelor curţilor de apel cu cele din secţiile şi structurile specializate ale Ministerului Public, "lăsând impresia contrar realităţilor statistice că fenomenul infracţionalităţii în corpul magistraţilor ar fi atât de ridicat încât ar impune crearea unei direcţii dedicate acestui corp profesional" sau "impunerea condiţiei vârstei de 30 de ani pentru candidaţii la INM ar conduce la o limitare a accesului unei categorii de absolvenţi ai facultăţilor de drept şi totodată, la un blocaj major de ocupare a funcţiilor vacante din Ministerul Public, în condiţiile în care în prezent există un deficit de peste 500 de procurori reprezentând cca. 18% din numărul total de posturi".