Moment istoric: Noul Cod Silvic prevede ocrotirea pădurilor din Ilfov, centura verde a Capitalei

Noul Cod Silvic marchează un moment istoric pentru protecţia mediului şi calitatea vieţii a peste jumătate din populaţia ţării. Prin această lege recent promulgată, Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde a inclus o serie de prevederi ce protejează toate pădurile din Ilfov, acestea devenind piatra de temelie a viitoarei centuri verzi a Capitalei, iar legiferarea centurilor verzi la nivel naţional a devenit realitate. Este un pas esenţial spre a avea oraşe mai reziliente climatic, mai puţin poluate şi, implicit, oameni mai sănătoşi şi mai fericiţi.

Esenţa acestor prevederi presupune: interzicerea oricăror tăieri de păduri în scop comercial, în judeţul Ilfov (incluzând partea pădurii Băneasa ce ţine de acesta); se duc la bun sfârşit doar contractele aflate deja în desfăşurare, cu termen de finalizare în primăvara anului 2025. Se permit doar tăieri uzuale, cum ar fi cele în scop de îngrijire a pădurii, regenerare sau reconstrucţie ecologică. Proprietarii beneficiază de compensaţii, la cerere. În termen de doi ani Consiliul Judeţean Ilfov, în parteneriat cu Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, trebuie să adopte Planul de management al pădurilor din Ilfov. De asemenea, în termen de doi ani, Ministerul Mediului emite metodologia pentru crearea centurilor verzi din jurul oraşelor ţării, iar în termen de doi ani se vor stopa tăierile în scop comercial din pădurile identificate ca fiind periurbane (cum ar fi Trivale, de lângă Piteşti, Bârnova, de lângă Iaşi sau Hoia, de lângă Cluj-Napoca), urbane (inclusiv partea pădurii Băneasa ce ţine de Bucureşti) sau mini-păduri urbane din întreaga ţară, acestea făcând parte din viitoarele centuri verzi. De asemenea, este prevăzut accesul nerestricţionat în orice pădure, pentru recreere, cu bicicleta (cel nerestricţionat pedestru, tot pentru recreere, fusese inclus încă de la Senat cu deja largă acceptare); precum şi protejarea arborilor remarcabili din fondul forestier, Este prevăzută includerea conceptului de centuri verzi în silvicultura românească, includerea de păduri în centurile verzi ca parte a principiilor de gestionare durabilă a pădurilor, includerea comunităţilor urbane ca parte a comunităţilor locale dependente critic de păduri şi recunoaşterea rolurilor recreativ, sanogen şi de protecţie ecologică a aşezărilor umane ca parte a serviciilor ecosistemice oferite de păduri, Sunt şi contribuţii la definirea pădurilor periurbane, urbane şi a mini-pădurilor urbane.

„Prin impactul lor sistemic centurile verzi redefinesc rolul şi importanţa pe care pădurile periurbane le au în viaţa a milioane de locuitori ai acestei ţări. Centurile verzi sunt un proiect pentru generaţii. Un dar al generaţiei noastre faţă de generaţiile ce vin şi, în acelaşi timp, o datorie morală pe care o avem de a le lăsa o ţară în care vor iubi să trăiască”, spune Alex Găvan, conservaţionist, fondator Platforma Civică Împreună pentru Centura Verde.

Noul Cod Silvic a fost adoptat de către Parlament pe 17 decembrie, promulgat de către Preşedinte pe 20 decembrie, iar publicarea sa în Monitorul Oficial şi intrarea în vigoare este aşteptată până la finalul acestui an.

Centura Verde Bucureşti-Ilfov (www.centuraverde.ro) şi centurile verzi la nivel naţional reprezintă un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială şi antipoluare, dar şi de atenuare a efectelor schimbărilor climatice, parte a unei soluţii sistemice ce presupune şi o semnificativă latură de mediu.

Cei trei piloni majori ai Centurii Verzi Bucureşti-Ilfov şi ai centurilor verzi la nivel naţional sunt punerea sub protecţie a puţinelor păduri rămase în Ilfov cât şi a pădurilor periurbane din restul ţării, împăduriri şi reîmpăduriri, respectiv deschiderea pădurilor periurbane către oameni, pentru recreere, sport şi educaţie.

Iniţiativa Platformei Civice Împreună pentru Centura Verde a fost generată de contextul actual al poluării dramatice din Bucureşti şi din alte oraşe ale ţarii, coroborat cu tăierile îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei şi din alte zone periurbane. Platforma reuneşte într-un demers apolitic susţinerea a peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice şi beneficiază de susţinerea Administraţiei Prezidenţiale.

Bucureştiul este a doua cea mai poluată capitală din UE, înregistrând şi cel mai mare cost social cauzat de poluare din toată Uniunea, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro. Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani.

Cu doar 16% suprafaţă împădurită (aproximativ 26000 de hectare), Ilfovul este considerat, conform Codului Silvic, „zonă cu deficit de vegetaţie forestieră”. Majoritatea acestor păduri din judeţ sunt încadrate ca „păduri cu funcţii de protecţie, predominant sociale”. Realitatea din teren este evidenta şi arată, din păcate, altceva. Nici măcar nu mai vorbim de legalitatea tăierilor, ci de oportunitatea de a mai realiza aceste tăieri în scop economic langă cea mai mare aglomerare urbană a României, unde trăieşte mai bine de 15% din populaţia ţării. Doar tăierile legale au însumat anual, în ultimii 10 ani echivalentul între 4000 şi 5000 de camioane cu lemne.

Conform aplicaţiei Inspectorul Pădurilor, in 2022, în Ilfov au fost tăiaţi peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate, nemailuând în calcul şi tăierile ilegale.

Sub diverse forme, multe ţări recunosc statutul şi rolul special al pădurilor periurbane şi le acordă o protecţie sporită. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (Marea Britanie, unde aproape toate oraşele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) şi São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple. Cea mai mare centură verde existentă este cea a oraşului Ontario, de aproape 810000 de hectare, cuprinzând atât păduri şi zone umede, cât şi păşuni şi terenuri agricole. Dar poate că cea mai inspiraţională poveste este şi una dintre cele mai vechi, şi vine din Viena, unde acum o sută cincizeci de ani, locuitorii săi au conştientizat nevoia protejării spaţiului verde. În acest moment Wiener Grüngürtel înconjoară oraşul aproape total, un foarte bun exemplu pentru viitoarea Centură Verde Bucureşti-Ilfov.