MOTIVAREA CCR privind respingerea sesizării depuse de Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, legată de lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu: Legiuitorul, obligat să reglementeze pragul. Altfel, vor fi situaţii de incoerenţă

CCR a publicat, miercuri, motivarea deciziei sale de a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu, ridicată de Bombonica Prodana, fosta soţie a liderului PSD Liviu Dragnea, în dosarul în care acesta este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.

„Curtea subliniază că legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, se menţionează în motivarea deciziei.

În ceea ce priveşte dispoziţiile penale referitoare la fapta de ”abuz în serviciu”, Curtea constată, în motivare, că lipsa unor circumstanţieri cu privire la determinarea unui anumit cuantum al pagubei ori a unei anume gravităţi a vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice face dificilă şi, uneori, imposibilă, delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică, cu consecinţa deschiderii procedurilor de cercetare penală, trimitere în judecată şi condamnare a persoanelor care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, indiferent de valoarea pagubei sau de intensitatea vătămării.

CCR consideră, tot în motivare, că dispoziţiile penale în vigoare sunt formulate în sens larg şi în termeni vagi, ce determină un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a altor cerinţe fundamentale ale principiului statului de drept, această redactare constituind premisa unor interpretări şi aplicări arbitrare/aleatorii.

Potrivit CCR, o asemenea omisiune are relevanţă constituţională în cauza de faţă, având în vedere şi o serie de decizii anterioare, prin care Curtea a statuat că „omisiunea şi imprecizia legislativă sunt cele care generează încălcarea dreptului fundamental pretins a fi încălcat”, pentru că afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei împotriva căreia se formulează o astfel acuzaţie penală. Î

În aceste condiţii, Curtea, fiind ţinută de obligaţia de a interpreta o dispoziţie legală în sensul de a produce efecte şi pentru a da, astfel, un sens constituţional acesteia, consideră necesară instituirea unui prag al pagubei şi circumstanţierea vătămării produse prin comiterea faptei, elemente în funcţie de care să se aprecieze incidenţa sau nu a legii penale.

Dată fiind natura omisiunii legislative relevate, CCR menţionează că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera exclusivă de competenţă a legiuitorului primar sau delegat.

Judecătoarea Livia Stanciu a făcut Opinie concurentă la decizia CCR în care precizează că CCR nu poate impune obligaţii unor autorităţi publice câtă vreme ea însăşi, în cuprinsul aceleiaşi decizii, a constatat că nu este competentă să o facă.

"În orice caz, aceste considerente, care nu se reflectă şi deci nu susţin în niciun fel dispozitivul deciziei de inadmisibilitate, nu pot avea caracter obligatoriu. Soluţia legislativă criticată reprezintă opţiunea legiuitorului, iar eventualele critici care tind la modificarea acesteia, invocând o omisiune legislativă, excedează competenţei Curţii Constituţionale. Instanţele constituţionale, indiferent de rolul pe care îl au sau şi-l asumă la un moment dat, mai mult sau mai puţin activ, nu pot deveni legiuitori. Curţile Constituţionale nu fac politica legislativă, nu creează legi, ele doar asigură supremaţia Constituţiei în limitele competenţei date de legiuitorul constituant. De aceea, orice considerente care tind să acrediteze un alt rol/alte competenţe ale Curţii Constituţionale nu pot fi reţinute, iar prezenta opinie concurentă este în sensul eliminării lor din cuprinsul motivării", arată Livia Stanciu în Opinia concurentă.

Plenul CCR a luat în ezbatere, în 6 iunie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.248 din Codul penal din 1969, ale art. 297 alin. (1) din Codul penal şi ale art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, ridicată de Bombonica Prodana.

Curtea a reiterat, la acel moment, considerentele Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine Parlamentului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de "abuz în serviciu".

CCR a menţionat, în decizie, că nu are competenţa de a complini acest viciu normativ, întrucât şi-ar depăşi atribuţiile legale, acţionând în sfera de competenţă a Legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.

Bombonica Prodana, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, a invocat, la un termen din luna martie, o excepţie de neconstituţionalitate privind lipsa unei limite a prejudiciului pentru abuzul în serviciu.

Avocatul acesteia a precizat, în sala de judecată, că se impune trimiterea excepţiei spre CCR pentru că, în cazul Bombonica Prodana, prejudiciul este sub 50.000 euro şi nu ar intra sub incidenţa penală.

Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a fost susţinută de către toţi avocaţii din cauză, inclusiv cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea.

"Am văzut că toţi avocaţii susţin. L-am întrebat (pe avocat, n.r.) şi a spus că este o cutumă: când un avocat susţine sesizarea CCR, toţi susţin. Ceea ce constat eu este că marea problemă în România rămâne în continuare abuzul în serviciu", a motivat Liviu Dragnea, la acel moment, după şedinţa de judecată, acţiunea avocatului său.

Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a fost formulată, pe lângă Bombonica Prodana, de Alesu Floarea, Balaban Constantin Claudiu, Botorogeanu Adriana, Dragnea Nicolae Liviu, Gheorghe Nicuşor, Marica Valentina Mirela, Marineci Ionel, Miloş (fostă Ogrinja, fostă Drăghici) Rodica, Stoica Anisa Niculina, Şefu Olguţa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman, potrivit ordinii de zi a CCR.

Procurorul de şedinţă al DNA s-a opus, la acel moment, sesizării CCR precizând că deja există o decizie a curţii privind sintagma "în mod defectuos", explicată prin "încălcarea legii".

Instanţa a dispus ca procurorii să depună la dosar precizări referitoare la decizia CCR, pentru fiecare inculpat în parte. Concret, judecătorii au cerut DNA să explice ce legi au încălcat inculpaţii din dosar. Ulterior, Instaţa supremă a sesizat, însă, CCR.

Guvernul a trimis la CCR, la jumătatea lunii mai, un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei formulate de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, privind lipsa pragului valoric pentru abuzul în serviciu.

Guvernul este una dintre instituţiile abilitate să trimită puncte de vedere în astfel de situaţii. Procedura prevede ca ministerul Justiţiei să formuleze o opinie care ulterior este însuşită de Guvern, ceea ce s-a întâmplat şi în acest caz.

Ministrul Justiţiei la acel moment, Tudorel Toader, a precizat, şi el, că punctul de vedere asumat de Guvern referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bombonica Prodana a fost întocmit de ministerul Justiţiei, el apreciind că nu crede că acest act l-ar fi supărat pe liderul PSD Liviu Dragnea.

„(...) Prin decizia 405, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate cu privire la sintagma <<îndeplineşte în mod defectuos>>. Ori de câte ori cineva se raportează la 405, critica este inadmisibilă. Prin urmare, dacă ne raportăm la 405, este inadmisibilă. Dacă ne raportăm la lipsa pragului, nu este problema Guvernului, a ministerului, e problema exclusivă a CCR, care va stabili că trebuie sau că nu trebuie”, a mai spus Tudorel Toader.

În acest dosar, alături de Liviu Dragnea, a fost trimisă în judecată fosta soţie a acestuia, Bombonica Prodana, sub acuzaţia de abuz în serviciu, dar şi Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, fiind acuzată de abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

De asemenea, în cauză sunt judecaţi Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Complexului de servicii destinat copilului şi familiei, Rodica Miloş şi Olguţa Şefu, la data faptelor director executiv adjunct al D.G.A.S.P.C. Teleorman, Valentina Marica, fost şef al Complexului de recuperare, Nicuşor Gheorghe, fost şef al Serviciului Administrativ, Patrimoniu, Tehnic, Aprovizionare, Constantin Balaban, la data faptei şef al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei, Adriana Botorogeanu şi Anisa Stoica la data faptelor funcţionari publici în cadrul D.G.A.S.P.C. Teleorman.

Potrivit procurorilor, "în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Dragnea Nicolae Liviu, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic, cu intenţie, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. În realitate cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era suspectul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă".

Astfel, precizează DNA, persoanele angajate formal au primit în total suma de 108.612 lei, sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În ceea ce o priveşte pe Bombonica Prodana, procurorii spun că “în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, în calitate de coordonator al Complexului de servicii destinate copilului şi familiei şi în calitate de şef Serviciu secretariat din cadrul DGASPC Teleorman, prin încălcarea cu ştiinţă atribuţiilor de serviciu, deşi a cunoscut faptul că două subordonate, încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului, nu a întreprins niciun demers de sancţionare a persoanelor respective”.

Mai mulţi inculpaţi au anunţat că îşi recunosc faptele, apelând astfel la procedura simplificată de judecată.

Citeşte şi: DECLARAŢIA ZILEI | Florin Iordache: Pragul pentru abuz în serviciu trebuie să fie destul de mare

Citeşte şi: Iordache, autorul OUG 13: Pragul valoric la abuz în serviciu poate fi majorat la 400.000 lei. Ministerul Justiţiei ar putea veni cu ordonanţă/ Dragnea: Pragul trebuie stabilit prin lege, nu prin OUG/ Deputatul, contrazis şi de premier

Citeşte şi: Liviu Dragnea, despre pragul valoric la abuzul în serviciu: Nu mă pricep eu la asta, sunt specialişti

Citeşte şi: Ministrul Justiţiei: Pragul "rezonabil" pentru abuzul în serviciu, introdus după dezbateri cu profesioniştii dreptului şi societatea civilă. Aşteptăm întâi decizia CCR/ Premierul Grindeanu vrea proiect de lege, nu ordonanţă