Motivarea judecătorului care a respins redeschiderea dosarului 10 august: chestiuni de procedură

În motivare Tribunalului Bucureşti, privind clasarea dosarului „10 August” se arată că în urma controlului ierarhic superior la plângerea formulată persoanele interesate, procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluţia de clasare infirmă această soluţie şi dispune redeschiderea urmăririi penale, supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară.

Judecătorul de cameră preliminară a verificat legalitatea şi temeinicia ordonanţei procurorului şef al DIICOT, Giorgiana Hossu, doar cu privire la soluţia acestuia de infirmare a ordonanţei de clasare şi redeschidere a urmăririi penale, celelalte soluţii dispuse de procurorul de caz şi menţinute de procurorul ierarhic superior fiind excluse verificării judecătorului de cameră preliminară, în această procedură.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat, astfel, că procurorul ierarhic superior, respectiv şeful DIICOT, a reţinut că se impune redeschiderea urmăririi penale pentru următoarele motive: „organele judiciare au obligaţia de a realiza anchete efective şi complete, în scopul aflării adevărului; în faţa PÎCCJ – Secţia Parchetelor Militare, suspecţii nu au dat declaraţii, iar apoi nu au mai fost citaţi la sediul DIICOT în vederea audierii; nicio persoană vătămată şi niciun martor nu au fost audiaţi / citaţi la sediul DIICOT în vederea reaudierii sau audierii; procurorii militari au fost cei care au administrat cea mai mare parte a probatoriului; deşi ordonanţa de clasare reţine că doar (...) a coordonat acţiunile din 10 august, în fapt se constată că, atât înregistrările video aflate la dosar, cât şi din declaraţiile unora dintre martori rezultă prezenţa la faţa locului, cu toate că suspecţii nu au dat declaraţii, iar percheziţia terminalelor mobile nu a putut fi efectuată, nu au fost solicitate mijloace de probă de natură tehnică, respectiv obţinerea datelor de trafic şi de localizare, prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pentru a clarifica existenţa comunicării între suspecţi; în cuprinsul ordonanţei de clasare perioada analizată faţă de conduita suspecţilor, este cea de după ora 23.08 din cuprinsul plângerilor, din declaraţiile persoanelor vătămate şi ale martorilor audiaţi în cauză se constată că, începând cu orele 19.30, dispozitivele de jandarmi amplasate în faţa sediului Guvernului României şi în zone adiacente au folosit asupra mulţumii gazele iritant lacrimogene. Relevante sunt declaraţiile persoanelor vătămate”, scrie în motivare.

Ordonanţa de clasare nu este motivată, spune judecătorul de cameră preliminară în motivarea sa.

În prealabil, judecătorul de cameră preliminară a constatat că motivele invocate de procurorul ierarhic superior vizează chestiuni de ordin procedural şi nu substanţial.

Astfel, procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să reevalueze probele de urmărire penală şi să constate că împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea nu a expirat.

„Or, procurorul ierarhic superior nu a invocat împrejurarea că situaţia de fapt reţinută de procurorul de caz este alta decât cea care rezultă din probele existente la dosarul de urmărire penală şi s-ar impune, astfel, redeschiderea anchetei penale”, spune judecătorul în motivare.

Judecătorul de cameră preliminară reţine caracterul neîntemeiat al susţinerilor procurorului ierarhic superior, prin care înţelege să îşi fundamenteze concluzia deficienţei anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecţii la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori nu a citat în vederea audierii ori reaudierii nicio persoană vătămată. Excepţiile au fost fostul ministru de Interne Carmen Daniela Dan, fostul prefect al Capitalei, Speranţa Clişeru, fostul primar Aurelian Bădulescu şi Alin Ionel Mastan.

Tribunalul Bucureşti a respins, în 2 martie, cererea DIICOT privind dosarul „10 august”. Asta înseamnă că ancheta DIICOT în cazul şefilor Jandarmeriei rămâne închisă.