Nicuşor Constantinescu cere în instanţă anularea deciziei de arestare preventivă

Cererea de anulare a deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a dispus arestarea preventivă a lui Nicușor Constantinescu urmează să se judece în 12 septembrie, la Tribunalul Bucureşti.

Avocaţii lui Nicuşor Constantinescu au declarat miercuri, pentru MEDIAFAX, că au fost invocate sentinţele Tribunalului Bucureşti şi ale Curţii de Apel Bucureşti, instanţe care au luat decizii contradictorii, prin patru încheieri distincte, în baza aceloraşi acte medicale.

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că până în prezent nu a fost transmis către Interpol un mandat internaţional de arestare pe numele preşedintelui suspendat al CJ Constanţa.

În acest context, avocaţii lui Nicuşor Constantinescu susţin că nu se va putea emite acest mandat până în momentul în care nu se va judeca cererea de revocare a deciziei privind arestul preventiv.

Avocaţii au precizat că Nicuşor Constantinescu se află în Statele Unite ale Americii, unde se recuperează, după operaţia de prostată.

Potrivit Legii 302/2004, în cazul în care un mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei nu poate fi adus la îndeplinire întrucât inculpatul ori condamnatul nu se mai află pe teritoriul României, instanţa care a emis mandatul de arestare preventivă, la propunerea procurorului sesizat în acest scop de către organele de poliţie, emite un mandat de urmărire internaţională în vederea extrădării, care se transmite Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru a difuzat prin canalele specifice.

Biroul Naţional Interpol are obligaţia de a informa Curtea de Apel Bucureşti imediat ce Nicuşor Constantinescu a fost localizat. Informarea va trebui să fie transmisă direct la CAB, iar o copie a acesteia va ajunge la Ministerul Justiţiei.

Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti va aprecia, printr-o încheiere motivată, asupra îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru a se solicita extrădarea. Împotriva acestei încheieri poate declara recurs procurorul, din oficiu, în termen de trei zile de la pronunţare, sau la cererea ministrului Justiţiei, în termen de trei zile de la comunicarea încheierii Ministerului Justiţiei.

"În termen de 72 de ore de la primirea încheierii (...) prin care s-a hotărât solicitarea extrădării, preşedintele secţiei penale a curţii de apel competente formulează cererea de extrădare şi o transmite, însoţită de actele prevăzute la articolul 38 alineatul (2) şi de traduceri certificate în limba statului solicitat sau în limbile engleză sau franceză, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei, care examinează îndeplinirea condiţiilor de regularitate internaţională pentru a se solicita extrădarea", conform Legii 302/2004.

Astfel, în funcţie de concluziile examenului de regularitate internaţională, direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei asigură transmiterea cererii de extrădare către autoritatea competentă a Statelor Unite ale Americii sau întocmeşte un act prin care propune motivat ministrului Justiţiei să nu se transmită cererea de extrădare.

În 7 august, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, a primit mandat de arestare preventivă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia în acest sens luată, în primă instanţă, de Tribunalul Capitalei. Decizia de arestare preventivă a fost luată în dosarul în care procurorii îl acuză pe Constantinescu că nu s-a suspus controlului Curţii de Conturi.

Pe numele lui Nicuşor Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma operaţiei făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea pentru că a atribuit nelegal terenuri.

Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.