O sută de comercianţi au protestat faţă de eventuala transformare a unei pieţe în zonă pietonală

Comercianţii au protestat paşnic, adunându-se în centrul pieţei şi purtând pancarte cu mesaje precum: "Nu ne luaţi pâinea de la gură", "Noi de aici nu plecăm" sau "Nu plecăm", transmite corespondentul MEDIAFAX.

Comercianţii spun că trăiesc din vânzările pe care le fac în piaţă, că vin de la zeci de kilometri cu produse proaspete şi că au investit sume mari de bani pentru ca în gospodăriile şi fermele pe care le au în mediul rural să obţină produse ecologice şi sănătoase.

"Oamenii au scos o grămadă de bani din bănci ca să poate avea producţii bune şi de calitate, ce fac oamenii?", a întrebat una dintre femeile care vând în piaţă,.

"De 26 de ani sunt la piaţă. Acum ce să fac, unde să mă duc? Am în seră 5.000 de ghivece, ce să fac cu ele, unde să le vând?", a declarat o altă femeie.

"De aici luăm produse sută la sută naturale, vin dintr-un cartier de la marginea oraşului special pentru această piată, apoi unde mă duc, la supermarket-uri?", a afirmat un cumpărător.

Municipalitatea spune că există de câţiva ani planuri de a transforma piaţa într-o zonă pietonală şi că piaţa agroalimentară va fi relocată tot în această zonă.

Viceprimarul municipiului Arad, Călin Bibaţ, s-a întâlnit, vineri, după protest, cu o delegaţie a comercianţilor.

"Nu intră în discuţie construirea vreunui hipermarket, mall sau altceva asemănător în acea locaţie. În acea zonă, acea piaţă, sunt mai multe hotărâri de consilii locale referitor la planuri şi programe de dezvoltare a zonei istorice, toate votate de către tot spectrul politic cu majoritate. Toate au fost la transparenţă şi în dezbateri publice. În toate hotările se vorbeşte de lucrări de reamanajare a zonei şi de mutare a construcţiilor aferente pieţei. Evident că nu ne dorim desfiinţarea pieţei, ne dorim ca ea să deservească în continuare respectiva zonă şi căutăm o locaţie asemănătoare, apropiată, astfel încât să poată funcţiona în continuare şi piaţa, şi dacă specialiştii vor considera că zona este corespunzătoare, să fie un loc pentru Monumentul Marii Uniri în faţa Catedralei Ortodoxe Vechi. Sunt convis că Aradul va avea de câştigat şi în ceea ce priveşte Monumentul Marii Uniri şi în ceea ce priveşte o piaţă modernă în care să aibă acces la produse direct de la producători", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, viceprimarul municipiului Arad, Călin Bibarţ.

Primăria analizează posibilitatea ca Monumentul Marii Uniri să fie amplasat în noua zonă pietonală, pentru că există întârzieri mari în livrarea operei de artă.

Monumentul Marii Uniri a fost realizat de către sculptorul Florin Codre în China, pentru că acolo a găsit marmură de calitate. Monumentul trebuia livrat de mai mulţi ani, însă există întârzieri mari cauzate, printre altele, de discuţii apărute între artist, Ministerul Culturii şi municipalitate.

Primăria Arad a anunţat în noiembrie 2013 că sculptorul Florin Codre, angajat de Ministerul Culturii pentru a realiza Monumentul Marii Uniri, ce trebuia amplasat la Arad, a fost dat în judecată, întrucât nu a adus lucrarea în ţară din China, unde a executat-o, deşi a încasat zece milioane de lei pentru acest proiect.

Florin Codre a câştigat, în 2007, un concurs organizat de Ministerul Culturii, la solicitarea primăriei Arad, pentru realizarea Monumentului Marii Uniri. Monumentul Marii Uniri de la 1918 reprezintă o coloană a infinitului stilizată sub forma unui stâlp ramificat, simbolizând o convergenţă a celor trei provincii româneşti. Monumentul va fi legat terestru de trei poduri.

În iulie 2014, Ministerul Culturii a anunţat că a depus o plângere penală pe numele sculptorului Florin Codre, care a fost plătit cu zece milioane de lei pentru realizarea Monumentului Marii Uniri ce trebuia amplasat în Arad, dar lucrarea a fost abandonată în China.

În august 2014, Florin Codre a declarat, pentru MEDIAFAX, că lucrarea a fost adusă în Portul Constanţa şi a cerut Ministerului Culturii un sprijin financiar de 400.000 de lei, pentru a o transporta şi amplasa la Arad.