Oprescu: În câteva luni trebuie să strângem câinii de pe străzi, rămâne ideea construirii de adăposturi pentru ei

Sorin Oprescu a subliniat că a găsit deja câteva soluţii, în colaborare cu ONG-urile, fără a folosi bani de la buget.

"Am vorbit şi cu primarii de sector, la 1 şi la 2 există deja adăposturi, ceilalţi stau cu mana întinsă, dar vom interveni noi. Construim acum un adăpost pentru 5.000-10.000 de câini. Viaţa în captivitate este scurtă, însă trebuie să îi strângem în cel mai scurt timp, câteva luni, de pe străzi", a declarat primarul Sorin Oprescu, pentru MEDIAFAX.

Primarul Capitalei consideră că această problemă a câinilor comunitari "trebuia rezolvată ieri".

Oprescu a precizat că adopţia acestor câini nu prea funcţionează, pentru că mulţi dintre cei care i-au luat, îi lasă pe lângă bloc, deci sunt tot pe stradă, şi, mai mult, nu îi hrănesc.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că este neconstituţională Legea referitoare la câinii comunitari, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea face după ce autorităţile locale vor consulta populaţia.

Judecătorii Curţii Constituţionale au admis, cu majoritate de voturi, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea OUG 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, făcută în 25 noiembrie 2011 de 70 de deputaţi PSD şi 54 de deputaţi PNL.

Anunţul privind neconstituţionalitatea legi a fost primit cu urale de membrii organizaţiilor de protecţie a animalelor care miercuri protestează la Palatul Parlamentului, unde este sediul Curţii Constituţionale.

Citeste si: FĂRĂ EUTANASIERE: Legea referitoare la câinii comunitari, neconstituţională

Regizori, compozitori, critici de film, ziarişti, pictori, sportivi, artişti plastici, fotografi, medici şi societatea civilă au cerut neadoptarea acestei legi.

Camera Deputaţilor a adoptat, în 22 noiembrie, Legea privind câinii comunitari, care prevede că eutanasierea animalelor fără stăpân se va putea realiza după ce autorităţile locale vor consulta populaţia prin sondaje de opinie, referendumuri sau adunări de cartier şi că toţi câinii vor fi "cipaţi".

Conform legii, consiliile locale aveau obligaţia de a înfiinţa, în funcţie de necesităţi, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi, servicii specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân şi vor trebui să amenajeze şi să suplimenteze din fonduri proprii în funcţie de necesităţi adăposturile publice pentru câini.

De asemenea, câinii trebuie ţinuţi în adăposturile înfiinţate de consilii timp de 30 de zile, cu excepţia celor revendicaţi de proprietari. În situaţia în care după expirarea termenului de cazare câinii nu au fost revendicaţi sau adoptaţi, aceştia pot fi păstraţi în adăposturi, returnaţi în teritoriu, eutanasiaţi sau se poate găsi o soluţie combinată, conform hotărârii consiliilor locale, respectiv ale CGMB, după consultarea populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale respective, se precizează în actul normativ.

Prefectul Capitalei, Cristian Atănăsoaei, critica, în decembrie, planul Primăriei Capitalei de a rezolva problema câinilor fără stăpân doar prin sterilizare şi lăsarea acestora apoi pe străzile oraşului.

"Având în vedere că, în ultimii ani, media persoanelor muşcate de câini a fost de circa 10.000 de persoane pe an, cu siguranţă că soluţia pe care o propune Primăria Generală va perpetua această stare de fapt", spunea atunci Atănăsoaei.

Citeste si: Atănăsoaei: Sterilizarea câinilor şi apoi lăsarea lor pe stradă, un plan îngrijorător

Potrivit acestuia, municipalitatea ar trebui să suporte cheltuielile cu tratamentul celor 50.000 de oameni care vor fi muşcaţi în continuare.

În perioada 2009-2011, în Bucuresti au fost muşcate şi au beneficiat de servicii medicale 31.278 de persoane, adulţi şi copii. Totodată, numai în perioada septembrie - noiembrie 2011, 1.805 persoane au fost muşcate de câinii fără stăpân, potrivit datelor statistice ale Institutului de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Balş".

În perioada 2006 - 2010, costurile serviciilor medicale pentru persoanele muşcate de câini au fost de 7.856.247,66 lei, adică aproximativ 1,8 milioane de euro.

Reprezentanţii ONG-urilor spun însă că în adăposturi pot fi duşi câinii agresivi şi şefii de haită, ceilalţi putând fi lăsaţi liberi.

Directorul Autorităţii pentru Protecţia Animalelor din Primăria Capitalei, Robert Lorentz, declara, în decembrie, că programul de sterlizare va continua şi după 1 ianuarie 1012 şi va viza şi zonele private de la periferie.

"Avem sprijinul ONG-urilor. În Bucureşti, aproximativ 80 la sută dintre câini sunt sterilizaţi", a spus atunci Lorentz.

Potrivit acestuia, până în luna mai ar putea fi sterilizaţi şi cei 20% care nu au fost în acest program, iar Primăria Capitalei va deschide un adăpost de dimensiuni medii pentru câini agresivi.

Robert Lorentz precizat că, potrivit evidenţelor cabinetelor sanitar-veterinare, în Capitală sunt aproximativ 40.000 de câini sterlizaţi şi vaccinaţi. El a adăugat că în Capitală sunt între 2.000 şi 3.000 de femele nesterilizate.

El adăuga că în adăpostul de câini de la Pallady sunt 60 de animale, dar numărul acestor va creşte până la 600 după extinderea adăpostului, iar în aceste locuri ar putea să intre o mie de câini.

Citeste si: Personalităţi ale României îi cer lui Băsescu să nu promulge legea câinilor comunitari