Video Parlamentarii vizitează locul unde este depozitată arhiva SIPA/ Şerban Nicolae: În prezent, măsurile de securizare fac imposibil accesul neautorizat | VIDEO

Printre senatorii şi deputaţii care s-au prezentat, miercuri, la sediul ANP, se numără preşedintele Comisiei, Şerban Nicolae, Mihai Goţiu, Cătălin Drulă, Marian Pavel şi Costel Dunava.

Şerban Nicolae: În prezent, măsurile de securizare a arhivei SIPA fac imposibil accesul neautorizat

Preşedintele Comisiei de anchetă a arhivei SIPA, Şerban Nicolae, a declarat, miercuri, după ce a vizitat locul unde este depozitată arhiva SIPA, că în prezent măsurile de securitate sunt stricte, cu senzori de mişcare şi de alarmare şi cartele de acces, ceea ce face imposibil accesul neautorizat.

”Am făcut şi o vizită în zona de securitate, până la uşa sigilată, dincolo de care se află încăperile ce depozitează arhiva SIPA. Ni s-a spus că sunt două camere în care se află asemenea documente”, a spus Şerban Nicolae.

Acesta s-a arătat mulţumit de măsurile de securitate care funcţionează în prezent la arhivă. ”La momentul acesta, că nu avem deocamdată date cu privire la sitruaţia din trecut, măsurile par absolut suficiente. Există mai multe sisteme de securizare. Dincolo de clasica încuiere a uşilor, există cartele de acces. Toate sunt înlănţuite. Camere de supraveghere, senzori de mişcare, senzori de alarmare, există sistem de alarmare, astfel încât practic e imposibil în momentul de faţă să aibă cineva acces neautorizat, fără ca acest lucru să fie semnalat imediat, fără să se alarmeze imediat factorii în cauză. Ceea ce nu am putut determina la acest moment e dacă aceste măsuri erau valabile şi în 2005”, a declarat preşedintele Comisiei de anchetă a arhivei SIPA, Şerban Nicolae.

Potrivit lui Şerban Nicolae, măsurile de siguranţă sunt complementare.

”Pe lângă sistemele de încuiere, camerele de supraveghere, senzori de mişcare, există şi registre, cartele de acces, care presupun ceea ce se cheamă în limbaj informativ logare la intrare, la ieşire. Deci toate acestea, inclusiv registrele există acum. Ele însă au o durată stabilită de lege pentru arhivare. Unele, însă, sunt deja distruse - cele mai vechi de o perioadă de timp. registre de acces nu cred că mai găsim mai vechi de cinci ani”, a precizat Nicolae.

El a mai spus că a identificat şi ”celebrul xerox”, despre care a precizat că nu a fost niciodată în încăperea de depozitare, ci în zona departamentului ANP care gestionează zonele de securitate şi informaţiile de securitate.

”El este sigilat, nu am verificat când a fost folosit ultima oară... Dar pentru a folosi în vederea fotocopierii unor documente din arhiva SIPA, asta presupunea să te duci în arhivă, dincolo de uşa care de regulă e sigilată, să-l scoţi, să vii la xerox... Am identificat şi corpul de iluminat celebru care a născut atâtea anecdote. Este într-o zonă de securitate clasa I şi are un anumit regim. Ca să intri acolo, indiferent care ar fi motivul - că e vorba de o reparaţie, că e vorba de studiou la documente, e nevoie de aprobare specială. Deocamdată, corpul de iluminat funcţiona, dar este în zona de acces către încăperile cu documente”, a adăugat Şerban Nicolae.

El a precizat că a fost o vizită de informare cu privire la spaţiul în care a fost depozitată arhiva, modul de manipulare a documentelor şi modul în care se pătrunde în arhivă. ”Vom discuta dacă e nevoie să pătrundem dincolo de spaţiul sigilat, acolo unde se află documentele doar pentru informare. Ne-au fost prezentate de către conducerea ANP şi de către conducerea compartimentului specializat în ceea ce priveşte gestiunea informaţiilor clasificate, a zonelor cu regim special, care sunt măsurile de siguranţă”, a mai spus preşedintele Comisiei de anchetă a arhivei SIPA.

În cursul dimineţii, în timpul şedinţei comisiei, în timpul căreia au fost audiaţi foştii miniştri ai Justiţiei Cristian Diaconescu şi Cătălin Predoiu, Şerban Nicolae le-a precizat celor prezenţi că actele necesare pentru accesul la arhiva SIPA sunt legitimaţia de parlamentar şi copia angajamentului de confidenţialitate semnat de titular la serviciul de informaţii clasificate a Camerei din care face parte.

"E vorba de o regulă valabilă pentru orice persoană care a solicitat accesul într-o zonă care este clasificată ca zonă de securitate în sensul în care faci dovada calităţii oficiale în care soliciţi accesul şi de asemenea că ai un angajament de confidenţialitate, în sensul că ţi s-au adus la cunoştinţă normele incidente, faptul că ai o serie întreagă de restricţii în ceea ce priveşte accesul, vizionarea unor documente, fotocopierea, scoaterea lor, deteriorarea, modificarea, distrugerea şi aşa mai departe şi că ţi-ai luat angajamentul că nu vei divulga informaţii. Ar fi profund anormal să transformăm o zonă de securitate într-un soi de bibliotecă publică în care oricine vine şi ia informaţii şi eventual le foloseşte”, a afirmat Nicolae.

El a mai spus că, în mod normal, publicul ar trebui să aibă acces la asemenea informaţii, mai ales cele care nu pot afecta viaţa privată.

”Eu mi-am dorit să fie presa de faţă măcar la ceea ce vedem şi noi pentru că nu se pune problema ca vreunul din membrii Comisiei să răsfoiască documente sau să deschidă pe acolo vreun calculator dacă or fi sau să cerceteze date sau informaţii, ci doar dorim să ne documentăm în legătură cu spaţiul în care se află arhiva, căile de acces, măsurile de securitate, eventuale alte aspecte interesante. De exemplu nici acum nu s-a lămurit de ce s-a dus acolo un aparat de copiere, din moment ce era în discuţie doar o inventariere a documentelor, o clasificare pe categorii, o sistematizare a arhivei aşa cum s-ar face la orice depozit de documente (...) Aş vrea să ştiu şi eu cine a decis şi care ar fi fost justificarea. Prima suspiciune ar fi că cine a avut acces în interior ar fi putut să copieze documente, să sustragă în felul ăsta informaţii fără ca cineva să observe că s-a umblat la ele pentru că documentele originale rămâneau pe loc. În principal, presa nu are acces, practic opinia publică nu are acces în asemenea zonă”, a mai spus Şerban Nicolae.

De asemenea, Nicolae a mai spus că obiectivul comisiei este să se constate dacă a existat o formă de poliţie politică, dacă sa constituit un fond documentar şi de informaţii în legătură cu judecători, procurori, grefieri, personal auxiliar, demnitari, cu orice alte persoane de interes, în sensul prejudicierii actului de justiţie.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a declarat, pe 19 octombrie, la audierea în cadrul Comisiei de anchetă privind arhiva SIPA, că o persoană publică i-a spus, când a preluat mandatul, că arhiva este "o bombă care ticăie". Ministrul susţine că în arhivă pot fi informaţii privind viaţa privată a magistraţilor

„Când am venit la Ministerul Justiţiei, cine îmi spunea, printre altele, nu din minister, o persoană publică cunoscută, îmi spunea următorul lucru, într-o discuţie absolut informală: „vedeţi că la Ministerul Justiţiei există o bombă care ticăie şi faţă de care trebuie să aveţi grijă: se numeşte arhiva SIPA”, a declarat Tudorel Toader.

Toader susţine că la minister încă sunt angajaţi care au avut acces la arhivă. „Pe cine pe cine întrebai despre arhiva SIPA parcă îi dãdeai foc (...) Sunt încã angajaţi în Ministerul Justiţiei care au fãcut parte din comisiile acelea care au avut acces în arhiva SIPA la un moment dat. Mi-am fãcut o imagine cât de cât apropiatã de adevărul accesibil mie şi atunci aveam de ales. Să tac şi eu şi să sper ca pe durata mandatului să nu iasă din nou în spaţiul public problematica aceasta - deşi am fost asigurat că la fiecare ministru s-a pus pe tapet şi s-a actualizat problema - sau să încerc să văd despre ce este vorba, sigur, în limita competenţelor mele, în limita legii. Am ales această a doua variantã”, a spus ministrul Justiţiei.

Citeşte şi: Şerban Nicolae 2

Citeşte şi: CNAIR, amendată de poliţişti în cazul femeii din Filiaşi, care a murit după ce a fost dusă la spital cu duba în lipsa ambulanţelor

Citeşte şi: SCANDALUL manualelor alternative: Părinţii consideră că auyxiliarele completează informaţiile din manualele tradiţionale

Citeşte şi: Comisia SRI a audiat un alt fost angajat al Serviciului, colonelul în rezervă Ion Dedu.

Citeşte şi: Poliţiştii din Suceava, dotaţi cu maiouri antiglonţ şi anti-înjunghiere, după crima din Gara Burdujeni

Citeşte şi: Omul de afaceri Maricel Păcuraru rămâne în libertate; decizia este definitivă