PDL a iniţiat un proiect privind pensiile ocupaţionale, cu contribuţie de cel mult 15% din salariu

Deputatul Claudia Boghicevici, fost ministru al Muncii, a declarat că proiectul stabileşte că acest fond de pensii trebuie să se bazeze pe principiul contributivităţii şi pe conturi individuale, pentru a încerca să reducă presiunea de pe Pilonul I.

"Nu doar în România, ci în toate statele din Europa, sistemele de pensii se confruntă cu probleme. În România, avem un deficit de aproximativ trei miliarde de euro la bugetul asigurărilor sociale de stat. (...) În 2009, ne-am dat seama că sistemul este nesustenabil şi ne-am asumat, cu riscuri electorale mari, adoptarea Legii pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare", a spus Boghicevici.

Iniţiativa legislativă stabileşte principiile înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi a fondurilor pentru aceste pensii, principiile organizării şi funcţionării administratorilor acestor fonduri şi supravegherea prudenţială a sistemului pensiilor ocupaţionale.

Potrivit propunerii legislative, angajatorul, singur sau prin asociere cu alţi angajatori, dar cu consultarea reprezentanţilor angajaţilor, vor putea propune o schemă de pensii ocupaţionale.

Angajatorii vor putea contribui însă doar dacă nu înregistrează obligaţii bugetare neachitate la sfârşitul anului.

Proiectul de act normativ mai prevede că schema de pensii negociată trebuie să conţină cel puţin cuantumul şi periodicitatea contibuţiilor, modul de împărţire a acestora între angajat şi angajator, precum şi regulile de investire a activelor şi de împărţire a rezultatelor.

Potrivit documentului, încadrarea în muncă a unei persoane nu va putea fi condiţionată de participarea sau continuarea participării la o schemă de pensii ocupaţionale şi nici nu se vor putea face reţineri din salariu în acest scop fără acordul scris al persoanei respective.

Administrator al acestui fond de pensii ar putea fi o societate de pensii, o societate de administrare a investiţiilor sau o societate de asigurări, autorizate conform legislaţiei care reglementează domeniile în care activează.

De asemenea, acest fond de pensii va trebui autorizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară, după autorizarea administratorilor şi a schemei de pensii ocupaţionale.

Proiectul mai stabileşte că un astfel de fond de pensii va trebui să aibă cel puţin 100 de participanţi, iar dacă numărul acestora va scădea şi se va menţine sub minimul legal timp de un semestru, atunci autoritatea va retrage autorizaţia.

Iniţiativa PDL mai stabileşte că un fond de pensii ocupaţionale nu va putea fi declarat în stare de faliment şi că o persoană nu poate participa în acelaşi timp la mai multe fonduri de pensii ocupaţionale.

În ce priveşte contribuţia la acest tip de pensii, propunerea legislativă prevede că dreptul de proprietate asupra contribuţiilor cu care angajatorul participă în numele salariatului, precum şi rezultatele investirii acestor contribuţii revin angajatului după cel puţin doi ani de la aderarea la fondul de pensii.

Contribuţiile pentru acest fond de pensii vor fi virate de către angajator, odată cu contribuţiile de asigurări sociale obligatorii, iar această contribuţie va putea fi de până de 15 la sută din câştigul salarial brut lunar sau din venitul acestuia. De asemenea, contribuţia va putea fi împărţită între angajat şi angajator.

Participanţii la acest fond de pensii vor putea în orice moment să modifice, să suspende sau să înceteze contribuţiile, înştiinţând în scris administratorul şi angajatorul cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data suspendării.

În cazul în care devine incapabil să presteze o muncă din cauza unei invalidităţi, angajatul va avea dreptul să folosească activul personal în conformitate cu normele adoptate de autoritate, iar în cazul decesului înainte de pensionare, activele personale evaluate la acea dată se distribuie beneficiarilor, conform actului de succesiune şi normelor autorităţii.

Proiectul prevede că, în cazul schimbării locului de muncă, a domiciliului sau reşedinţei în alt stat membru UE sau aparţinând spaţiului economic european, participantul şi beneficiarul păstrează dreptul la pensia ocupaţională câştigată în România, aceasta urmând să fie plătită în acel stat.

În document mai este prevăzut că activul personal este insesizabil şi nu va putea face obiectul niciunei măsuri de executare silită, nu va putea fi gajat sau cesionat şi nici folosit pentru acordarea de credite sau pentru a garanta credite.

Activele fondului de pensii ocupaţionale nu vor putea fi investite în active care nu pot fi dobândite sau înstrăinate prin lege, în active a căror evaluare este incertă, precum şi în antichităţi, lucrări de artă, autovehicule, nici în bunuri imobiliare, acţiuni, obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de administrator şi angajator.

Dacă rata de rentabilitate a unui astfel de fond de pensii va fi mai mică decât rata de rentabilitate minimă a tuturor fondurilor de pensii din România timp de patru trimestre consecutiv, ASF va retrage autorizaţia de administrare a administratorului respectiv, aplicând procedura privind administrarea specială.

Dreptul la pensia ocupaţională se va deschide la cererea participantului, cu condiţia ca acesta să fi împlinit 60 de ani, să fi plătit contribuţii cel puţin şapte ani şi activul personal să fie cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei ocupaţionale minime, care va fi prevăzută prin normele adoptate de ASF.

În cazul în care participantul nu îndeplineşte condiţiile privind activul personal sau anii de contribuţie, va putea primi suma existentă în contul său ca plată unică sau în plăţi eşalonate în rate pe o durată de cel mult cinci ani. Dacă acesta beneficiază de pensie de invaliditate, poate obţine suma existentă în contul său sau o pensie ocupaţională ale cărei condiţii şi termene vor fi stabilite prin legea specială privind organizarea şi funcţionarea sistemului de plată a acestor pensii.