Peste 9.500 de pensii speciale plătite în luna iunie. Pensia medie este de 19.000 de lei şi cea mai mare depăşeşte 78.000 de lei

Casa Naţională de Pensii a precizat, pentru MEDIAFAX, că pentru luna iunie 2020 există în plată 9.527 de pensii de serviciu. Dintre acestea, 4.094 sunt ale magistraţilor, şi ei vizaţi de proiectul de lege privind impozitarea pensiilor.

Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor spune că magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la cerere şi pot primi, la împlinirea vârstei de 60 de ani, o pensie de serviciu în valoare de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar (după caz) şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Magistraţii se pot pensiona mai devreme de împlinirea vârstei de 60 de ani dacă au vechime de cel puţin 25 de ani numai pe acea funcţie.

Ce contribuţii sociale are un magistrat în activitate

Pentru anul 2020, cota datorată este de 25% conform Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, aşa cum se aplică pentru fiecare angajat.   

Ce sporuri primesc procurorii şi judecătorii

Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice spune că judecătorii ICCJ şi din instanţe, dar şi procurorii DNA, DIICOT şi poliţiştii judiciari primesc sport de risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25% şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar sau la indemnizaţia lunară de încadrare. Li se mai acordă şi un spor de 15% pentru condiţii grele de muncă.

Indemnizaţia este calculată în funcţie de gradul profesional, funcţie şi vechime.

Casa de Pensii a precizat, într-un răspuns pentru MEDIAFAX, că cea mai mare pensie de serviciu a unui magistrat este în valoare de 78.634 lei (brut).

Pensia de serviciu este suportată din două surse: bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) şi bugetul de stat (BS) după cum urmează:

- pentru partea din pensie aferentă sistemului contributiv (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se face de la BASS

- diferenţa dintre pensia de serviciu (stabilită prin legea specială) şi pensia din sistemul public vine de la bugetul de stat (BS).

Dacă un magistrat ar primi pensia aferentă contribuţiei din timpul activităţii, suma lunară ar fi puţin peste 3.000 lei. Restul până la suma de peste 19.000 lei este acoperit de la bugetul de stat (BS).

Cele 9.527 de pensii de serviciu aflate în plată pentru iunie 2020 sunt împărţite în următoarea formă:

 Procurorii şi judecătorii (Legea 303/2004)

- 4.094 de beneficiari

- 19.221 lei pensia medie (3.202 din BASS şi 17.977 din BS)

Personal auxiliar din instanţe (de exemplu, grefieri) - Legea 130/2015, completare la legea 567/2004

- 1.784 beneficiari

- 4.703 lei pensie medie (2.154 din BASS şi 2.771 din BS)

 Personalul Curţii de Conturi (Legea 7/2016 şi decizia CCR 297/2012)

- 603 beneficiari

- 8.164 lei pensia medie (4.019 din BASS şi 4.199 din BS)

Membri ai corpului diplomatic şi consular (beneficiari ai Legii 216/2015)

• 833 de beneficiari
• pensia medie este 5.760 lei (2.789 suportată din BASS şi 3.302 suportată din BS)

 Funcţionari publici parlamentari (beneficiari ai Legii 215/2015)

- 790 beneficiari

- 4.766 lei pensie medie (2.823 din BASS şi 2.759 din BS)

 Personal din aviaţie (beneficiari ai Legii 83/2015, completare Lege 223/2007)

- 1.423 de beneficiari

- 11.336 lei pensie medie (3.822 din BASS şi 7.749 din BS)

Curtea Constituţională dezbate, pe 14 iulie, sesizările Avocatului Poporului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în privinţa proiectului de lege de impozitare a pensiilor de serviciu.

Renate Weber, Avocatul Poporului: Aţi văzut că e vorba de 10% între 2.000 şi 7.000 şi 85% peste 7.000. Orice pensie în România este impozitată, conform Codului Fiscal, cu 10%. Pe acei 10% nu i-a şters nimeni. Taxa asta, cum o numeşte Parlamentul, vine peste impozitul acela de 10%. Mai explicaţi-mi şi mie cum s-ar putea justifica această  dublă impozitare, pentru că mie, una şi colegilor mei, ni s-a părut că este neconstituţională.

Constantin Udrea, fost judecător militar: Toţi iniţiatorii acestei legi cunosc faptul că nu pot impozita în mod diferenţiat pensiile deoarece se crează o formă de discriminare. Cu alte cuvinte, impozitarea majoră a pensiilor magistraţilor şi a pensiilor militarilor – sunt pensii de serviciu toate – nu speciale, ci de serviciu înseamnă o reducere deghizată a cuantumului acestora. Acest lucru nu este permis, aşa cum arată o decizie recentă a CCR şi orice efort în acest sens nu are decât un singur scop, atragerea de voturi. La final, ea va fi sortită eşecului.