Ponta: Ministerul Justiţiei a efectuat demersuri pentru Nicuşor Constantinescu, legea SUA e diferită

"Din ce ştiu eu de la ministrul Justiţiei, pentru că l-am întrebat, Ministerul Justiţiei a făcut absolut toate demersurile prevăzute de legea română şi legile internaţionale, nu pentru că ar fi vrut Ministerul Justiţiei, dar asta e obligaţia, vine Parchetul şi cu ordin de la judecată...s-au făcut. Care este rezultatul acestor proceduri ? Statele Unite au o legislaţie de alt tip decât a noastră" a spus Ponta, aflat la New York, la România TV.

El a adăugat că Nicușor Constantinescu nu se ascunde de justiţie.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Nicuşor Constantinescu, că apărarea acestuia nu s-a bazat pe înscrisuri medicale credibile care să arate că "inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York", la momentul cererii DNA.

În motivarea deciziei din 7 august prin care s-a menţinut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv, Curtea de Apel Bucureşti enumeră, printre argumente, mai multe constatări legate de documentele medicale prezentate de avocaţii lui Constantinescu.

"Afirmaţia apărării că la momentul la care se soluţiona cererea (de înlocuire a măsurii preventive - n.r.) formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpatul se afla internat în stare gravă într-un spital din New York nu se bazează pe vreun înscris medical credibil", arată instanţa.

În documentul citat se menţionează că, iniţial procurorul, apoi judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv cel de cameră preliminară, i-au permis lui Nicuşor Constantinescu să părăsească teritoriul României, succesiv, din aprilie 2014 până la 1.07.2014, în vederea efectuării unei intervenţii chirurgicale. "

"Întrucât ultima zi până la care inculpatul avea permisiunea judecătorului de a se afla în afara teritoriului ţării era 1.07.2014, inculpatul avea obligaţia de a reveni în ţară cel mai târziu la data de 2.07.2014, lucru pe care nu l-a făcut", mai arată instanţa.

De asemenea, notează CAB, Constantinescu a invocat o presupusă infecţie, "ce nu a fost dovedită cu nici un înscris medical".

"Nu rezultă din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosar că inculpatul se află într-adevăr în starea în care susţine, aprecierile subiective ale medicului D.P. nefiind bazate pe vreun înscris medical care să ateste rezultatele unor analize, absolut necesare în cazul unei infecţii. Or, o infecţie nu este diagnosticată printr-o examinare computer tomograf, ci prin analize de sânge, asemenea dovezi nefiind prezentate judecătorului, tot ce a fost prezentat fiind aprecierea medicului în sensul că inculpatul s-ar afla în stare critică, dar stabilă, după ce câteva zile anterior arăta într-un alt document că, la examinarea tomografică a locului intervenţiei chirurgicale nu se observă nicio problemă de ordin medical", se menţionează în motivare.

Mai mult, arată instanţa, se constată că înscrisul medical din data de 4.08.2014 este presupus emis de Divizia de Hematologie - specialitate medicală ce nu are nicio legătură cu tipul de cancer de care suferă inculpatul, iar în acest înscris nu se precizează că acesta ar fi internat în unitatea medicală respectivă. "Nu rezultă exact din acel înscris nici gradul profesional al medicului care îl emite.
În plus, după ce la data de 10.07.2014 se constată că nu sunt probleme în zona operată, o zi mai târziu, la data de 11.07. 2014 acelaşi medic afirmă că viaţa inculpatului este ameninţată şi nu este apt să călătorească, apoi la 19.07.2014 afirmă că inculpatul ar fi fost internat în spital din cauza altor complicaţii medicale, starea sa fiind gravă, dar stabilă - fără a se preciza care ar fi acele complicaţii", se mai precizează în motivare.

CAB face referire şi la înscrisurile având antetul "Johns Hopkins School of Medicine", arătând că acestea "nu poartă nicio ştampilă, astfel că autenticitatea lor este incertă".

Mai mult, spune instanţa, din acele documente reiese că prezenţa lui Nicuşor Constantinescu în străinătate nu este necesară pentru tratament.

"Însă chiar în cuprinsul lor se poate constata că prezenţa inculpatului în străinătate nu este necesară pentru tratament, din moment ce se menţionează următoarele: Tratamentul cu… constă în vaccinarea injectabilă la fiecare 6 luni timp de 2 ani. ……. Or, administrarea de injecţii o dată la 6 luni nu impune în nici un caz prezenţa inculpatului în SUA, aşa cum susţine acesta. ………….
În opinia Curţii, niciunul dintre documentele purtând antetul 'Johns Hopkins School of Medicine' nu poate fi luat în considerare, în lipsa oricăror dovezi de autenticitate", se menţionează în motivare.

Tribunalul Bucureşti a dispus, în 23 iulie, arestarea lui Nicuşor Constantinescu, urmare a propunerii făcute de DNA după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Decizia a fost menţinută de CAB, la 7 august.

În 29 august, tot CAB a admis o contestaţia în anulare a procurorilor anticorupţie, stabilind astfel ca Tribunalul Bucureşti să emită mandat european de arestare pe numele lui Nicuşor Constantinescu şi să-l dea pe acesta în urmărire internaţională.

Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma unei operaţii făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat.

Nicuşor Constantinescu, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în continuare în SUA, arăta, într-un comunicat transmis în urmă cu o săptămână, că a informat mai multe instituţii, între care Ambasada SUA şi Departamentul de Stat al SUA, despre "deciziile abuzive" luate împotriva sa.

Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în trei dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, în altul că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în cel de-al treilea, pentru că a atribuit nelegal terenuri. Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de calibrul nouă milimetri.