Preşedinte ÎCCJ, despre decizia CEDO: În 6 luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani/ Eugen Nicolicea, preşedintele Comisiei Juridice: Vedeţi că avem dreptate?

"Este problema Executivului să asigure locurile de detenţie de o asemenea manieră astfel încât să asigure un trai decent deţinuţilor. Din păcate, printre criteriile de aplicare a pedepsei nu se enumeră şi existenţa sau nu a numărului suficient de locuri în penitenciar. Pentru prezentarea unui calendar, cred că este un termen suficient, dar având experienţa şi hotărârii pilot anterioare în care iniţial se fixase un termen de 18 luni pentru soluţionarea problemei retrocedărilor în care de la acea dată Guvernul şi Legislativul neputând adopta în termenul stabilit anumite măsuri, s-a solicitat o amânare a acestui termen, o prelungire a acestui termen, lucru care s-a obţinut în cele din urmă. În şase luni se poate face un plan, dar sunt destul de sceptică în ceea ce priveşte rezolvarea finală a acestei probleme. Prima condamnare a existat în 2003, acum suntem în 2017 şi nimic spectaculos nu s-a întâmplat. Mi-e greu să cred că în 6 luni se va putea schimba radical sistemul din penitenciare. În ministrul Justiţiei şi în ministerul Justiţiei am foarte mare încredere şi la modul cel mai sincer, dar trebuie să fiu o tipă realistă şi să realizez că în şase luni nu se poate rezolva ce nu s-a rezolvat în 20 de ani", a declarat preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, la sediul CSM.

Nicolicea, despre decizia CEDO: Vedeţi că avem dreptate?

Preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Eugen Nicolicea, a precizat, marţi, că decizia anunţată în cursul zilei de către CEDO este un în sprijinul Comisiei juridice, el adăugând: „Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO?”.

„Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat...”, a spus Nicolicea.

CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere statului român ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului decide să amâne, înainte de adoptarea măsurilor necesare la nivel naţional, toate cazurile similare la adresa României.

Conform deciziilor CEDO, România va trebui să plătească despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de patru reclamanţi, în legătură cu condiţiile din închisorile din România. Statul român va plăti prejudicii morale în valoare de 16.000 de euro celor patru şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată.

Aceştia au denunţat condiţiile de detenţie din penitenciarele din Gherla, Aiud, Oradea, Craiova, Târgu-Jiu, Rahova, Tulcea, Iaşi şi Vaslui. Ei a denunţat în special suprapopularea, lipsa luminii naturale, plimbarea zilnică scurtă şi lipsa activităţilor recreative, condiţiile de salubrizare fiind de asemenea inadecvate, lipsa unor programe socio-culturale şi educaţionale sau cursuri profesionale, fiind şi ele o sursă de depresie şi umilire.

Condiţiile din închisorile din România rămân în continuare aspre şi nu întrunesc standardele internaţionale, potrivit raportului anual privind Drepturile Omului al Departamentului american de Stat.

În luna martie, Guvernul român a adoptat noi reglementări pentru închisori şi pentru perioada de detenţie premergătoare proceselor, în scopul aducerii legilor în conformitate cu legislaţia penală, aflată în vigoare din anul 2014. Potrivit cifrelor oficiale, suprapopularea închisorilor nu întruneşte standardul Comitetului Consiliului European pentru Prevenirea Torturii, de aproape patru metru pătraţi destinaţi fiecărui prizonier. În iulie 2016, în puşcăriile din România erau deţinute 28.278 de persoane, deşi închisorile aveau spaţiul necesar numai pentru 18.826 dintre acestea. În timp ce s-au remarcat anumite îmbunătăţiri precum reparaţii şi reamenajare, îndeosebi în spaţiile deja existente, condiţiile rămân în continuare aspre în cadrul sistemului de detenţie. În iulie 2016 au izbucnit mai multe proteste, acestea răspândindu-se la aproape jumătate din închisorile statului român, faţă de condiţiile aspre de trai. Protestatarii au făcut greva foamei, au ars saltele şi au aruncat cu sticle în gardieni.

Potrivit rapoartelor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în primele opt luni ale anului 2016, 58 de persoane au murit în închisorile româneşti, trei dintre aceştia sinucigându-se, iar restul din cauza unor boli şi afecţiuni de sănătate.

În aprilie 2016, Guvernul a adoptat un plan de investiţie ce ar fi trebuit să se întindă până în anul 2023, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi crearea de spaţii suplimentare în închisorile din România. Planul a fost adoptat pentru a evita o decizie a Curţii Europene pentru Drepturile Omului ce putea sista toate cazurile legate de condiţiile de trai din închisori până când situaţia sistemică urma să fie remediată.

Potrivit unui raport al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România, un anumit număr al închisorilor din România nu oferă asistenţă medicală suficientă, calitatea mâncării este proastă şi uneori aceasta este insuficientă.

Citeşte şi: Directorul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după ultimatumul CEDO: Graţierea sau arestul la domiciliu nu rezolvă problema din penitenciare

Citeşte şi: APADOR-CH, despre decizia CEDO: Nu este greu să faci un plan de măsuri. Mai greu e să le aplici